Ca părinte te întrebi dacă să te bucuri de precocitatea micuțului sau să te gândești dacă nu cumva pubertatea precoce este o problemă. Medicul specialist pediatru Iulia Țincu spune că ” pubertatea precoce este o afecțiune din ce în ce mai des întâlnită în întreaga lume. Fenomenul normal apare mai devreme ca în copilăria noastră: în jurul vârstei de 8 și 13 ani, la fete, și între 9 și 14 ani, la băieți. De obicei, cauzele precocității nu pot fi identificate, dar implică afecțiuni ale glandelor endocrine”.

Citește și: Cum îți ferești copilul de pedofili. Ce trebuie neapărat să știe pentru a nu fi o victimă

Pubertatea precoce. Semne de luat în seamă

Pubertatea începe cu dezvoltarea organelor sexuale. „La fetițe, părinții pot observa mărirea sânilor, apariția pilozității pubiene și axilare. Ultima etapă ar fi instalarea ciclului menstrual. În cazul precocității, se poate remarca și o creștere în înălțime mai rapidă (de aproximativ 10 cm pe an)”, remarcă medicul pediatru. „Nu sunt de neglijat nici apariția acneei și transpirația mirositoare, diferită de cea de până în acel moment. Pentru băieți, debutul este semnalat de mărirea testiculelor, un semn ce trece ușor neobservat. Urmează mărirea penisului, scrotului și apariția pilozității pubiane și axilare. Ultima etapă aduce modificări de voce, acnee și primele tuleie”.

Când este vorba de pubertate precoce

Unii specialiști cred că grăbirea dezvoltării copiilor are legătură cu alimentația mai bună (sau cu mai multe chimicale și animale hrănite cu hormoni de sinteză), dar că reprezintă o etapă normală a dezvoltării omenirii. Totuși, psihoterapeutul Lavinia Țânculescu vede și un alt tip de problemă în pubertatea precoce. Faptul că „un copil de 11 ani care arată ca de 16, va fi tratat ca atare. Cei din jur se vor avea așteptări mai mari de la el, pe care nu le va putea îndeplini. În plus, ar putea deveni o țintă sexuală și nu este pregătit încă psihic pentru astfel de provocări.”

Probleme psihologice în pubertatea precoce

„Cei care se maturizează devreme, vor fi într-un final mai mici de statură decât colegii lor”, observă medicul. Apar și alte probleme de natură psihologică: arată altfel decât colegii lui, ceea ce îl face să se simtă ciudat și să nu se mai poată adapta atât de bine grupului de elevi. De aceea, dr. Iulia Țincu este de părere că pe lângă tratamentul oferit de medic (dacă acesta este necesar), familia trebuie să ofere un suport emoțional. Este bine ca părinții să vorbească deschis cu copiii pentru a-i învăța să-și învingă complexele și temerile, să-i arate partea bună a lucrurilor, să le laude reușitele astfel încât să-și consolideze stima de sine.

Psihoterapeut Lavinia Tanculescu, email: lavinia.tanculescu@thewings.ro

Psihoterapeut Lavinia Tanculescu, email: lavinia.tanculescu @thewings.ro

Comportamente riscante la cei afectați de pubertatea precoce

Orice manifestare, medicală sau psihologică, a unei pubertăți precoce merită atenția imediată a părinților pentru că poate fi indicativă cu privire la o serie de probleme care, adresate din vreme, pot fi tratate sau la o serie de aspecte mai grave. Din punct de vedere psihologic, cel mai important risc al acestei pubertăți precoce (în special la fetițe) constă în pericolul de a deveni obiect sexual și victimă a unei legături care poate implica pedofilie (din partea adultului) sau chiar incest. De asemenea, puberul precoce poate să fie atras mai mult decât un alt copil de vârsta sa, cu o dezvoltare normală, de comportamente riscante sau periculoase care pot conduce inclusiv la scăderea interesului pentru școală și la performanțe academice slabe.”

Sursa foto: Saga Sigurdardottir / flickr.com