În primul rând, ar trebui să știi că, în anumite limite, este o atitudine normală pentru adolescenți. Cu toții am trecut prin asta. Eram la vârsta la care orice ni se părea posibil, ne credeam foarte deștepți și maturi, iar gașca de prieteni era modelul absolut – de la ce înseamnă haine „cool” până la „filosofia” de viață. Cum să nu te rușinezi cu părinții tăi „de modă veche”? Ei bine, acum ai ajuns să joci tu rolul lor și nu este deloc confortabil.

Atitudini care îl fac să se rușineze

S-ar putea ca problema să fie și la voi, nu doar în capul lui. Poate că încă nu v-ați ajustat comportamentul pentru un adolescent și încă îl tratați ca pe un copil. Acasă poate că nu este nicio problemă dacă faceți destul de multe lucruri pentru el, ca atunci când era mai mic, dar nu care cumva să te duci să-i duci la școală pachețelul pe care și l-a uitat! Ție ți se pare poate un gest demn de o mamă iubitoare, dar pentru el va fi umilire în public. La fel, dădăcirea lui de față cu prietenii și altele ca acestea. Chiar dacă îl ții din scurt și el te ascultă, acesta va fi secretul vostru. Cu prietenii poate să joace rolul de „rebel” – asta dacă nu vrei să și-l ia în serios.

Dramă interioară puternică

Adolescentul căruia îi este rușine cu părinții lui trăiește o dramă interioară destul de mare. Pe de o parte, își dorește și aspiră la o viață care nu este a lui, pe de altă parte trăiește o existență pe care o crede nedemnă de el. Cei mari reprezintă pentru el contactul cu lumea pe care el o neagă. Uneori, îi consideră pe aceștia responsabili pentru nefericirea lui. Părinții sunt datori în acest caz să îl ajute să coboare cu picioarele pe pământ și să îl stimuleze să vadă realitatea așa cum este nu așa cum și-o creează el în imaginație. În caz contrar, acesta va avea mari decepții. Va trebui să faci asta cu multă grijă și, eventual, să apelezi la ajutorul unui psiholog.”

Sursa foto: 123rf.com