În general, autismul se diagnostichează la vârsta de doi-trei ani, dar există și semne pe care le poți observa mai repede. Psihologul Daniela Martinescu, președintele Asociației pentru Intervenție Terapeutică în Autism, ne-a explicat cum descoperim din timp dacă micuțul suferă de autism și care sunt pașii pe care trebuie să-i facă un părinte dacă suspectează ceva.

Simptome timpurii că suferă de autism autism

Dacă debutul autismului este precoce, în primul an de viață, se remarcă:

  • nu ridică mânuțele înainte de a fi luați în brațe;
  • nu zâmbesc când o văd pe mamă zâmbind;
  • este apatic și dezinteresat de tot ceea ce-l înconjoară;
  • nu se uită atunci când cineva vrea să-i atragă atenția;
  • nu dă semne că vrea să intre în comunicare cu ceilalți.

Nu comunică prin vorbire

Caracteristic copiilor cu autism este că nu au contact vizual cu cei din jurul lor sau este slab. O altă trăsătură definitorie este faptul că începe foarte târziu să vorbească sau nu vorbește deloc. În schimb, comunicarea se face printr-o serie de reacții care includ gestica, mimica și postura. Uneori, nu dă semne că și-ar dori ceva, nici chiar când îi este foame sau are scutecul murdar. După o anumită vârstă, poate repeta o serie de cuvinte timp îndelungat, fără a le da, totuși, un înțeles.

Dezinteres față de oameni

Copilul autist poate avea față de persoanele din jur un dezinteres total. Este atras, uneori, de vestimentația sau de unele trăsături ale lor. Poate fi, în schimb, atras de anumite obiecte, fără a le folosi pentru scopul lor, ci pentru a le agita, scutura, învârti etc. Îi plac jocurile repetitive, în care folosește obiecte puțin complicate, cum ar fi hârtia, nisipul, butoanele, apa. De asemenea, e înclinat să repete anumite activități: să închidă și să deschidă o ușă, să lovească sau să zgârie o jucărie, să aprindă și să stingă lumina etc. Mai târziu, poate avea „dicontinuități de dezvoltare”. De pildă, poate învăța o poezie lungă pe de rost, însă nu își poate însuși formulele de politețe. Poate să nu reacționeze deloc la un zgomot puternic, însă se poate speria dacă aude căzând un creion pe parchet.

Terapie prin joc

”Jocul este o activitate necesară, extrem de importantă în dezvoltarea copiilor, prin care aceștia învață noi abilități. La copiii cu autism, jocul este limitat, caracterizat de activități repetitive. Ei nu înțeleg scopul jucăriilor. Ar trebui să folosim două seturi identice pentru a-l ajuta să imite mai bine. La început, se folosesc jucării care scot sunete amuzante, pentru a-i menține interesul. Le arătăm o serie de acțiuni diferite, în legătură cu acel obiect. Treptat, copilul copilul va ajunge să desfășoare activități complexe. El învață repetând zilnic. Este important să experimenteze cât mai des succesul. Bucuria jocului are o influență puternică și produce un impact emoțional pozitiv”, a spus psihologul  Daniela Martinescu.

Ce să faci dacă micuțul tău are autism:

Dacă suspectezi că ai un copil cu autism, află de pe site-ul http://www.autism.raa.ro/servicii/centre-de-consiliere-si-asistenta adresa unui centru specializat din zona ta, unde poate primi un diagnostic și poate fi îndrumat către terapie, dacă este nevoie.

Sursa foto: 123rf.com