Copil indisciplinat? Află cum îl transformi ”mielușel”

Relația cu tine, importantă

Psihoterapeutul este de părere că: „Mulți părinți greșesc atunci când consideră că o grădință cu o reputație bună, un program after-school scump, o bonă pricepută sau o guvernantă experimentată pot înlocui cei șapte ani de acasă. Partea importantă nu este doar să-și însușească niște cunoștințe și maniere elegante de comportament în afara familiei, ci să se consolideze legătura dintre părinți și copil. Sunt esențiali acei ani în care părintele și cel mic fac parte din același mediu pentru ca fi ecare dintre ei să ajungă să vorbească perfect limba celuilalt”.

Problemă în multe familii

Problema este că mulți părinți cred că dacă le dau copiilor tot ce le trebuie în plan material și-au făcut datoria față de ei. De multe ori, nici nu este posibil altfel. Serviciul îți mănâncă tot timpul și apoi sunt și grijile gospodăriei și nu mai ai timp de altceva. Alteori, sunt nevoiți să plece în străinătate pentru a-și câștiga traiul cel de toate zilele, iar cei mici rămân acasă și ajung să vorbească doar pe internet și să nu se vadă cu anii.

Lavinia Țânculescu spune: „Cei care cred că nu este nevoie decât să îi asigure mijloacele materiale unei bune dezvoltări îi răpesc posibilitatea de a comunica și de a fi în legătură cu propriul părinte la nivel emoțional”. Apoi, mai ales la adolescență, „va considera că este chiar îndreptățit să îți ascundă ceva sau să nu îți spună ceea ce simte, ce își dorește, de ce se teme, cu ce l-ai putea ajuta. El simte asta pentru că, în fapt, ești un străin care petrece ceva timp cu el din când în când. Acesta ajunge, la vârste mai avansate, să prefere compania altor copii sau a altor adulți care au timpul necesar să stea în compania lui”.

Psihoterapeut Lavinia Tanculescu, email: [email protected]

DESCIFREAZĂ CEEA CE SPUNE

„Există o ciclicitate în toate limbajele adoptate de copii. Să nu uităm că inclusiv vorbirea este un comportament învățat prin imitare, deci cel mai probabil l-a deprins de la tine și de la tatăl lui. Dar el comunică prin mult mai multe metode. De exemplu, un război rece cu tine, o neînțelegere a cărei gravitate pare, pe zi ce trece, să se amplifice, certurile, toate se traduc într-un singur mod: cel mic dorește să transmită ceva, poate chiar să îți întoarcă, fie și într-un mod sadic și foarte detașat emoțional, maniera în care el s-a simțit tratat la un moment dat de tine. La începutul vieții, neavând limite psihologice, «se infectează» de toate problemele părinților, pe care, mai târziu, când are capacitate de exprimare, le servește înapoi acestora. Este modul lui de a repara sau răzbuna răul care i s-a făcut. E important să ne uităm la cauze și să reflectăm.”