4 stiluri de parenting și câteva sfaturi utile pentru părinți

Alegerea unui stil de parenting poate fi o decizie provocatoare, iar stilul va evolua probabil în timp, pe măsură ce vă veți obișnui cu noul rol în viață.

Cu toate acestea, este bine să fii conștientă de diferitele stiluri de parenting care există și să descoperiți ce abordare se potrivește cel mai bine ție.

Stiluri de parenting

Fiecare copil este unic, ceea ce înseamnă că munca fiecărui părinte este o sarcină imprevizibilă și individuală.

Deși sfaturile generale despre stilurile și abordările parentale pot fi utile, este important să țineți cont mereu de nevoile și situația personală.

Ține cont și de personalitatea ta, de efectele pe care doriți să le aveți.

Parentingul poate fi extrem de plin de satisfacție, frustrant, oferă bucurie, poate fi și obositor – și nu se termină niciodată, chiar dacă ei au crescut.

Cu toate acestea, stilul parental pe care îl alegeți poate avea efecte de durată asupra dezvoltării emoționale, intelectuale, fizice și psihice a copilului.

Locuiești cu fiica sau fiul adult? Cum să vă împăcați

Stilul de parenting trebuie ales cu atenție

Psihologii moderni au ajuns la un consens cu privire la cele patru stiluri primare ale părinților – autoritari, neglijenți (neimplicați), permisivi și autoritari.

Aceste patru categorii principale sunt rezultatul a două componente care, atunci când sunt amestecate și potrivite, produc cele patru tipuri.

Aceste două componente sunt părți ale personalității părinților, adică cât de multă independență acordați și cât de multă ascultare aveți nevoie.

1. Stilul de parenting autoritativ

Un părinte care acordă o mare importanță atât ascultării, cât și independenței copilului.

2. Stilul de parenting autoritar

Un părinte care acordă o importanță deosebită ascultării și o importanță redusă asupra independenței.

3. Stilul de parenting permisiv

Un părinte care dă o importanță redusă în ascultare și o importanță deosebită în independență.

4. Stilul de parenting neglijent

Un părinte care acordă o importanță redusă pentru ascultare și o importanță redusă pentru independență.

Fiecare dintre aceste stiluri de părinți poate fi găsit în întreaga lume, în orice tip de cultură și structură familială.

Variabilitatea infinită a situației tale și a familiei se încadrează în acel spectru undeva.

Există anumite aspecte pozitive și negative pentru majoritatea acestor stiluri, cu posibila excepție de părinți „neglijenți”.

Aceste mici variații pot avea un impact major asupra modului în care copilul se comportă atunci când crește.

Cum îți înveți copilul să fie empatic și de ce este important

Stiluri de parenting și sfaturi utile

Părintele autoritativ

Majoritatea experților consideră că această combinație de ascultare și independență este cel mai sănătos și mai productiv stil de parenting.

Copilul crește cu un sentiment de responsabilitate socială și capacitatea de a-și modera comportamentul.

El crește și motivat să se angajeze în noi provocări, să mențină înalte stime de sine și să-și îmbrățișeze propria autonomie.

Este necesară stabilirea unor limite clare în situațiile familiale și sociale, dar și încurajarea creativității, a libertății de gândire și a exprimării de sine.

Acest stil de părinți conduce adesea la elevi bine pregătiți, care interacționează bine cu ceilalți, au performanțe și se automotivează.

Părintele autoritar

În timp ce numele pot suna destul de similar, există o diferență majoră între acest al doilea stil și primul.

Deși copiii care sunt crescuți de părinți autoritari învață de obicei bine, tratamentul strict poate avea adesea rezultate tangibile mai târziu în viață.

Copiilor crescuți în acest tip de părinți le adesea dificil să-și facă prieteni, suferă de depresie și nu au încredere în sine.

Este posibil ca aceștia să nu se comporte necorespunzător, datorită nivelului aspru de control al părinților.

Dar, de asemenea, nu explorează, descoperă sau interacționează cu lumea așa de deschis.

Când un copil este crescut într-o structură autoritară, îi este dificil să-și urmeze propriile instincte.

El caută în mod constant aprobarea sau permisiunea unui părinte.

Cum îți înveți copilul să-și ceară iertare. Nu este greu!

Părintele permisiv

Uneori vedeți un copil cu un părinte ce pare să fie conștient de comportamentul exploratoriu al copilului, dar nu pare să traseze o linie între auto-exprimare și ascultare.

Cu o concentrare atât de mare asupra independenței, copiii tind să acționeze mai agresiv, iar atunci când fac încercări, aceasta poate fi văzută ca o luptă pentru putere.

Copiii crescuți într-un stil permisiv tind să creadă că au dreptul la anumite libertăți și se răzbună pe oricine încearcă să-i controleze.

În timp ce acești copii tind să aibă mai multă încredere în sine și se pot afirma din punct de vedere social, pun aceste abilități într-o utilizare defectuoasă.

Sunt mai susceptibili să se revolte în moduri sexuale, culturale sau sociale, inclusiv abuzul de substanțe și comportament nesăbuit.

Poate părea înțelept să lași copilul să nu aibă limite și să experimenteze lumea fără prea multe reguli și reglementări, poate avea consecințe periculoase pe termen lung.

Părintele neglijent (neimplicat)

În acest caz, cel mai rău stil de paternting.

Este un stil apatic al părinților, în care copiii nu sunt încurajați să fie spirite libere și independente, nici nu li se dau limite pentru a le restricționa.

Acest lucru poate duce la o viață adultă foarte traumatizată sau tulbure, în care încrederea, loialitatea, simțul familiei, responsabilitatea , moralitatea pot fi grav afectate.

Un copil care este crescut într-un stil neglijat va căuta alte figuri naturale ale părinților, dar nu are o busolă morală care să-i ghideze.

În astfel de situații, poate fi periculos ca copiii să rămână în acea structură familială.

Dacă neglijarea nu este prea severă și reprimată rapid, se poate îmbunătăți o structură familială.

În timp ce celelalte trei stiluri de părinți au argumente pro și contra, nu există nimic „bun” la un părinte neglijent.

Cele mai bune sfaturi pentru părinți

Dacă există o regulă pe care părinții ar trebui să o urmeze.

Ca gardian responsabil, este important să fii în primul rând un părinte și, în al doilea rând, să fii prieten.

Ar trebui să existe o cantitate egală de libertate și limite.

Asta pentru a vă asigura că copilul crește pentru a fi un membru responsabil, compasional, loial și moral.

Există nenumărate variante ale stilurilor de părinți și la momente diferite în viața copilului, abordarea poate varia, ușor sau drastic.

Este important să fii angajat constant în viața copilului tău.

Respectă-i independența pe măsură ce crește, dar și recunoaște vulnerabilitatea sa în anii de formare.

Vrei să creezi o viață sigură, inspirată și confortabilă pentru copiii tăi pe măsură ce cresc și să fie dispuși să evolueze și să se schimbe chiar împreună cu ei.

Nu vă fie frică să luați controlul în anumite situații și să vă deschideți ideea de a oferi libertate atunci când este necesar.

Un părinte care poate fluctua între diferite stiluri de părinți, atunci când este necesar.

El evită să fie vreodată neglijent și este pe calea cea bună să aibă un copil fericit.

Îți punem la dispoziție un dicționar medical de boli, semne, simptome și metode de tratament, care să te ajute să afli mai multe despre corpul tău și despre modul în care el funcționează.

Sursa foto