Un tată poate hrăni zece fii, dar zece fii nu pot hrăni un tată

“De cele mai multe ori, prinşi în vârtejul vieţii, nici nu observăm când timpul zboară şi uităm de ce avem mai drag pe lume. Ne zbatem pentru un serviciu mai bun, pentru mai mulţi bani, iar familia rămâne pe locul doi. Numai în prea puţinele clipe de relaxare amintirile frumoase ne îndreaptă atenţia spre oamenii dragi nouă şi stârnesc regrete.

Un tată bun rămâne în suflet

Privind în albumul cu fotografii şterse de timp, am găsit una foarte apropiată de suflet. Abia acum mi-am dat seama cât de puţine au fost clipele în care ne-am bucurat de momente petrecute împreună cu toată familia. De aceea nici nu avem multe poze cu toţii laolaltă. Pentru alţii, sunt trei bărgbaţi, de diferite vârste. Pentru mine însă, sunt trei generaţii, trei destine diferite. Ilie Tănase, socrul meu, s-a stins din viaţă. Din păcate, e prea târziu să-i spunem cât de mult l-am preţuit. Dar ştim că de acolo, din lumea îngerilor, ne veghează şi se bucură de realizările noastre.

Era un om deosebit, sensibil, cu mult umor, tipul ţăranului înţelept, sfătos, iubitor de glie, ce se simte în siguranţă alături de fii şi nepoţi. Toată viaţa a muncit pentru ei şi a făcut cum a ştiut mai bine pentru a le insufla respectul şi demnitatea. Animalele din curte şi pământul i-au fost prieteni de nădejde, căci de pe urma lor şi-a hrănit familia. E drept că marea lui pasiune au fost albinele, pe care le răsfăţa în fiecare zi. Iar ele îi răsplăteau dragostea cu o miere delicioasă şi faguri pe măsură.

Timpul nu se opreşte niciodată

Nu mai e printre noi şi nici fiii săi nu i-au preluat îndeletnicirile. Însă băieţii au vrut să-i arate tatălui lor că pot mai mult. Aşa se face că Marin, iubitor de carte, de frumos, cu idei liberale, a părăsit satul natal şi a devenit inginer constructor. Dar nu a uitat de casa părintească, din comuna Balaci, unde mereu îl aşteaptă în prag mama Lina. A făcut în aşa fel încât să ducă mai departe tradiţia familiei şi şi-a educat fiul aşa cum Ilie, tatăl lui, l-a educat pe el. Acum, Liviu, nepotul lui Ilie, este mândria familiei, un băiat studios, serios. A ajuns inginer şi economist, ducând mai departe ambiţia bărbaţilor din familie, de a-şi depăşi înaintaşii.”