“Poate că multe dintre voi vor spune că o tânără de 26 de ani nu are prea multe de povestit. E drept că viaţa mea nu e chiar subiect de telenovelă, dar ce am trăit până acum e destul de interesant. Mai ales că acum mă simt cu adevărat împlinită, din toate punctele de vedere.
Nu zi “hop” până nu sari
Am terminat facultatea la 22 de ani. Visam, ca orice fată, la un viitor frumos, alături de prietenul cu care eram atunci. Aveam deja doi ani de când eram împreună, un an de logodnă, era un băiat bun, coleg de facultate… Nunta însă se tot amâna din diverse motive. La un moment dat, ne-am hătărât să ne testăm sentimentele, despărţindu-ne o săptămână. Spre suferinţa mea, despărţirea a fost definitivă. M-am angajat în Braşov şi locuiam în apartamentul unor unchi de-ai mei, care s-au mutat la ţară.
Cum apartamentul avea 3 camere, iar cheltuielile erau pe măsură, a venit să stea cu mine Ioana, o amică studentă la Drept. Câştigam foarte bine, aveam de toate, însă în sufletul meu era un gol imens. În acelaşi timp, îmi era frică să mă leg de cineva, să mă gândesc la căsătorie, mai ales după ce trecusem peste un eşec. Aşa se face că m-am închis în mine, munceam ca să-mi umplu timpul şi sufeream când îi vedeam pe ceilalţi în jurul meu perechi, perechi.
După o vreme s-a mutat cu noi şi Iuliana, o fată ai cărei părinţi locuiau în acelaşi sat cu bunicii mei. Eram de-acum 3 în apartament, tinere şi zvăpăiate. În încercarea de a mă scoate din starea aceea de izolare, fetele au făcut ca perioada în care am stat împreună să fie una foarte frumoasă. Veneau pe la noi prieteni comuni, jucam cărţi, ascultam muzică…
Când nu asculți gura lumii, “oaia neagră” poate fi cea mai bună
Într-o seară, depănând amintiri din satul copilăriei cu Iuliana, a venit vorba despre fratele ei, Sorin. Eu nu-l ştiam decât din auzite, ca pe “oaia neagră” a satului. Avea mulţi duşmani şi nimeni nu-l vorbea de bine, mai ales că abia divorţase. Anul trecut, prin februarie, a venit la Braşov să scape de gura oamenilor şi să-şi caute de muncă. Nu ştiu dacă a fost dragoste la prima vedere, dar am simţit ceva mai mult decât o simplă amiciţie. Am discutat foarte mult, chiar din prima seară, de parcă ne-am fi cunoscut de-o viaţă.
Am desoperit că şi el dorea exact ce voiam şi eu: linişte sufletească, o familie fericită, copii frumoşi şi sănătoşi. L-am ajutat să-şi găsească un loc de muncă. Era exact opusul omului despre care tot auzisem vorbindu-se. Şi iată că pe 29 octombrie am împlinit un an de când ne-am unit destinele pentru totdeauna. De 3 luni am devenit şi părinţii unei fetiţe minunate, Miruna Briana. Dumnezeu ne-a dăruit, în scurt timp, tot ce am visat. Şi îl văd pe Sorin împlinit, un tată model şi un soţ exemplar, care nu are nimic din tot ceea ce gura lumii spunea despre el.”
Sursa foto: 123rf.com