„M-am hotărât să vă scriu pentru că sunt convinsă că foarte multe femei se regăsesc în povestioara mea. Trebuie să spun , în primul rând, că am un soț minunat și o fetiță adorabilă. Soțul e un familist convins. Nu am ratat niciodată ocazia de a mă mândri cu asta. Le spun mereu colegelor câtă încredere am în el, cât de mult se implică în creșterea fetiței, cum ne pregătește câte ceva bun sau cum gătim împreună…

Gelozia este o boală care ne macină

Într-o seară, mi-a fost dat să experimentez un sentiment nemaicunoscut. Aveam impresia că omul drag mă înșală… Era de 8 martie 2013. Soțul mi-a adus un frumos buchet de flori. Face frecvent asemenea gesturi, pe care le ador… Și pe el, odată cu ele! Îmi spune apoi că merge pentru o oră cu niște colegi la o bere. M-am supărat, desigur, doar era 8 martie! Dar el a plecat. S-a înserat și încă nu se întorsese. După mai multe încercări de a mă abține să-l sun, am făcut-o până la urmă. Și sun. De două ori! Nu răspunde. A treia oară, a răspuns, cu o voce obosită, oarecum răvășită, deranjat parcă. L-am întrebat unde e și mi-a răspuns că e cu prietenii, deși nu se auzea nimic pe fundal, decât un fâșâit. Atunci am simțit, pentru prima dată, că mă minte. Parcă cerul se prăbușise. Înnebunisem de-a binelea. L-am rugat să-mi dea unul dintre prieteni la telefon, însă i s-a părut umilitor să mă pretez la așa ceva.

Mult zgomot pentru nimic

Am început să plâng. Dintr-o dată, toate erau altfel. Fetița mă întreba de ce plâng. I-am spus că mi-e foarte rău. De fapt, mă durea sufletul. Vedeam deja sfârșitul… Târziu în noapte, am auzit cheia în ușă. Am răsuflat un pic ușurată. Mă rugam să fi fost totul doar în imaginația mea. De dimineață, am stat de vorbă. M-a întrebat de ce îmi fac rău singură și m-a asigurat că nimeni și nimic pe lume nu l-ar putea face să renunțe la mine și la fetița noastră. Fusese cu cumnatul și cu nepoțelul și se simțea jignit de îndoielile mele. Așteptam să aud asta. M-a luat în brațe și era el.

Ce bine! Totuși, nu pot uita că m-a făcut să sufăr în ziua aceea de sărbătoare. Dar a rămas o lecție. Am simțit că gelozia este o boală. E teama de a nu fi părăsit, de a nu pierde dragostea. Or, avem o viață frumoasă, ce nu merită întunecată de îndoieli fără temei. Acum știu ce trăiesc femeile care își iubesc soții și se simt înșelate. Le sfătuiesc să se analizeze bine, iar dacă nu sunt sigure, să nu își facă viața un calvar fără motiv.”

Sursa foto: 123rf.com