Diana, Galaţi

Răspunsul specialistului nostru

Ceea ce descrii tu este pur și simplu bătrânețe. Cu tot ce înseamnă ea: cu tabieturi, cu capricii, cu sentiment de neputință și de inutilitate, cu iritabilitate ce rezultă din neputință, cu stări de deșertăciune și, chiar dacă nu recunoaște, bărânețea înseamnă să fii depășit. Te-a ales pe tine să își verse năduful iar tu nu poți face nimic decât să îi fii alături în această ultimă perioadă din viață. Poate că inconștient se poartă urât ca să te îndepărteze că-i e rușine de situația lui. Nimeni nu se poate lăuda cu bătrânețea. Dar ce este cert este că nu își dorește cu adevărat să rămână singur. Nu-l lua în seamă, tratează-l cu compasiune și cu indulgență, nu lua personal tot ce îți spune și fă în așa fel încât să nu-l abandonezi. Dacă îl vei abandona, poate că o perioadă te vei simți eliberată, însă remușcările ce vor apărea după ce el nu va mai fi vor fi cu adevărat insuportabile.