Amalia S., Iași

Răspunsul specialistului nostru 

Într-adevăr, trei ani reprezintă o perioadă mare de timp care cronicizează multe alte resentimente. Faptul că vă descurcați greu este una, însă ceea ce te face să fii furioasă este lipsa de comunicare dintre voi. Aparenta neimplicare a soțului are cu siguranță o justificare, însă această justificare rămâne tăcută, lăsând la suprafață numai frustrarea și furia. Este esențial pentru fiecare dintre voi să învățați să vă puneți în locul celuilalt și să încercați să vă dați seama ce simte celălalt. Poate oboseala ta este motiv de invidie (în sens constructiv, desigur) pentru soțul tău. O perioadă de trei ani de șomaj lasă urme adânci în stima de sine și în imaginea de sine. Acest lucru îl face să fie mai retras, să nu vorbească despre probleme, să nu știe cum să se “vândă” eficient pe piața muncii. În altă ordine de idei, este foarte important ca tu să îi spui foarte clar ce simți tu în această situație, fără să îl cicălești sau să faci scandal. Poate că este bine să vă redistribuiți rolurile în casă. Mi se pare firesc să se ocupe el de treburile casnice din moment ce este mai mult timp acasă. Este nevoie de calm, înțelegere și multa empatie să rezolvați situația iar, dacă privești partea plină a paharului, îți vei da seama că e bine că nu are vreun handicap sau alte probleme de sănătate care să-l împiedice să lucreze. Gândește pozitiv, întreabă-te de ce îți dă Dumnezeu această încercare, vorbește cu el și rezolvați împreună situația.