Laleaua pestriță, o floare rară care trebuie protejată. Unde o poți admira în România

Laleaua pestriță este o adevărată comoară pentru flora României și este o floare protejată prin lege. Sunt câteva zone în țară unde floarea a reușit să reziste agriculturii intensive, ascunsă în păduri și crânguri, în zone de deal și podiș.

Cu toate acestea, tot mai mulți turiști află de existența ei și nu se mulțumesc doar cu fotografiile. La fel precum ghioceii, lușcuțele, bujorul de munte sau laleaua galbenă de Cazane, laleaua pestriță trebuie ocrotită și nu trebuie culeasă din arealul ei natural.

Cei care îndrăgesc această floare au azi posibilitatea să o cultive în propria grădină, deoarece se găsesc ușor rizomi de vânzare. Cultivatorii profesioniști au obținut mai multe varietăți ale acestei plante, în culori care variază de la mov închis, grena și roz până la alb-gălbui sau culoarea untului.

Unde crește laleaua pestriță și de ce este atât de rară

Această floare delicată era răspândită pe vremuri în multe zone din Europa și Asia Orientală. Ea preferă zonele calde, cu păduri rare, luncile râurilor, crângurile și marginea zonelor cu mlaștini sau lacuri.

Era o floare des întâlnită în zonele împădurite din Balcani sau Caucaz. Arealul ei s-a restrâns semnificativ din cauza agriculturii intensive, dar încă mai poate fi găsită în unele zone sălbatice din Turcia, Pakistan, Rusia, Ucraina, România sau Bulgaria, dar și în țările nordice precum Suedia.

Agricultura nu este însă singura vinovată pentru dispariția acestei flori, ci și defrișările masive, creșterea animalelor și intervenția umană în spațiile ei native.

Pe de altă parte, laleaua pestriță este destul de pretențioasă în ceea ce privește solul și condițiile de cultivare. Ea nu crește în orice pădure sau la orice margine de apă. Are nevoie de umbră parțială, dar și de soare, de răcoare, umezeală ridicată și de un sol permeabil, care reține umezeala, așa cum este solul de pădure, lângă zonele cu râuri sau lacuri.

Ce nume mai poartă laleaua pestriță

Persanii în vremurile vechi au botezat-o floarea de șah, datorită pătrățelelor bine conturate de la baza petalelor, iar acest nume a fost moștenit și de turci. Numele ei științific este Fritillaria maleagris, un nume care este și el legat de aspectul pestriț al florilor.

Fritillaria vine de la termenul latin fritillus și înseamnă cutie cu zaruri, iar maleagris este numele în latină al bibilicilor. Pentru britanici, spre exemplu, această floare este laleaua bibilică sau floarea bibilică, deoarece petalele ei pestrițe aduce aminte de penajul pestriț al acestor păsări.

Fritillaria imperial sau lalelele turcesti sunt inrudite cu laleaua pestrita

Această floare are diverse nume în funcție de regiune, dar ce este curios este că ea nu face parte din familia lalelelor. În realitate, fritillaria este o familie aparte de flori cu bulbi și este înrudită mai degrabă cu crinii decât cu lalelele. Laleaua pestriță este un fel de verișoară a crinului de pădure, o altă plantă rară și protejată de lege în România.

Din familia Fritillaria mai fac parte si asa numitele lalele turcești sau lalele portocalii, care au corola florilor îndreptată către sol și cresc de obicei câte 4 – 6 flori la vârful unei tulpini.

Cum se cultivă și când înflorește laleaua cu petale pestrițe

Această floare delicată are aspectul unei lalele, dar clopoțelul ei este orientat către sol. O singură tulpină poate avea o floare sau cel mult două, în funcție de specie. Culorile pot varia de la grena, mov și roz până la crem și alb, dar toate varietățile păstrează acel model de pătrățele de șah la baza petalelor.

Bulbii se pot planta toamna, în luna septembrie, iar floarea va răsări primăvara și va înflori în lunile aprilie – mai. Ea are nevoie de o zonă cu pământ bogat și hrănitor, în umbră parțială sau chiar la soare, dacă ai grijă să menții pământul ușor umed în perioada de înflorire.

Laleaua pestriță nu este deloc o plantă greu de cultivat, dar îi va merge bine în zonele de deal sau lângă păduri, mai degrabă decât în zonele aride de câmpie.

Unde poate fi admirată laleaua pestriță în România

În țara noastră sunt câteva locuri unde crește această floare rară, iar unele din aceste locuri sunt deja declarate rezervații naturale. Oriunde ai găsi laleaua pestriță, ține cont de faptul că este o floare protejată prin lege, ea nu trebuie ruptă sau smulsă din pământ. Amenzile sunt usturătoare și pot depăși 2.000 de lei.

Poți admira aceste flori înflorite în luna mai în Lunca Pogănișului din județul Timiș, pe o porțiune mai joasă de teren din lunca râului Pogăniș, aflată în apropierea localităților Tormac, Blajova și Berini. Zona, în suprafață de 75,5 hectare, a fost declarată rezervație naturală în anul 2000.  

O altă zonă importantă în care acest monument botanic crește în stare naturală este Rezervația naturală Pădurea Zamostea-Luncă, din comuna Zamostea, județul Suceava. Mai crește și în Pădurea Bavna din satul Fersig, în județul Bihor, în Rezervația Naturală Defileul Crișului Repede, pe raza localității Vadu Crișului. O altă zonă unde crește în sălbăticie, sunt pădurile din satele Dănești și Botorogi din comuna Dănești, județul Gorj.  

Curiozități si povești interesante

O veche legendă persană spune că fiica unui șah persan și-ar fi dorit o floare cu totul deosebită pentru grădina ei. Într-o zi, ea a primit la masă o cerșetoare care a răsplătit-o oferindu-i un coș cu flori deosebite. Laleaua pestriță sau floarea de șah a fost darul pe care prințesa persană l-a primit pentru generozitatea ei.

Bulbii de lalele pestrițe sunt otrăvitori și nu pot fi mâncați de rozătoare. Mai mult decât atât, ei protejează și rădăcinile sau bulbii altor flori plantate lângă ea.

Dacă este cultivată în condiții optime, planta se înmulțește singură prin divizarea bulbilor. De la un an la altul vei avea mai multe flori.

Se pare că florile ei miros neplăcut, chiar dacă sunt atât de frumoase. Nu este o floare admirată pentru parfum, ci pentru modelul pestriț al petatelor care este unic în lumea florilor.

foto: Shutterstock