De la tuneluri misterioase săpate pe vremuri pe sub Dunăre, la tainițele mănăstirești și catacombele de sub București, România se poate mândri cu o hartă bogată în locuri subterane pline de legende.

Și ce este mai frumos într-o vacanță de vară decât să citești despre ele sau chiar să încerci să le găsești, dacă ești în trecere prin acele locuri.

Tuneluri misterioase pe sub Dunăre pentru boieri

Visul românilor să treacă Dunărea cât mai ușor pe malurile vecine este vechi de pe vremea strămoșilor daci. Și iată că de atâta amar de vreme, avem prea puține poduri peste fluviul străbătut de curenți puternici, pe care nu-i ușor să-l străbați cu o ambarcațiune simplă.

În schimb, legendele spun că, pe vremea cotropirilor otomane, boierii bogați din Galați au pus mână de la mână și au tocmit muncitori să le sape tuneluri misterioase pe sub Dunăre, pe unde să scape cu averile lor când năvăleau turcii.

Mai toți gălățenii bătrâni jură că tunelurile au existat cândva și că nu este doar o legendă. Ei spun că o intrare s-ar afla sub altarul bisericii Precista, aflată chiar pe malul Dunării, iar altă intrare ar fi fost sub casa avocatului H. Ștefan a cărui avere fabuloasă de milioane de dolari ar fi dispărut subit în cel de al doilea război mondial.

Biserica plină de mistere din Galați

Biserica Precista din Galați este într-adevăr o construcție plină de taine, cu pereți dubli, pivnițe și tuneluri secrete înfundate pe ici, pe colo. Ea a fost construită pe la mijlocul anilor 1600 de către domnitorul Vasile Lupu și a fost fortificată pentru a ține piept năvălirilor barbare.

Turcii i-au dat foc în câteva rânduri și i-au distrus o parte din ziduri, dar nu i-au aflat niciodată secretele. Dacă există tuneluri misterioase care pornesc de la această biserică și trec pe sub Dunăre către malul tulcean, atunci doar mai marii bisericii trebuie să știe de ele.

Cert este că, sub fundațiile clădirilor din apropiere au fost descoperite tuneluri vechi de cărămidă, prăbușite pe porțiuni lungi.

Catacombele de sub București

Povestea tunelurilor și a catacombelor de sub Capitală vine tot din vremea boierilor și voievozilor temători care încercau să își asigure o cale de scăpare.

Dar cele mai mari tuneluri au fost construite în paralel cu magistrala metroului și merg pe sub bulevardele centrale ale Bucureștiului, legând Casa Poporului de Piața Victoriei și Casa Presei.

Porțiuni lungi sunt atât de late și înalte, că Ceaușescu vroia să circule pe aici în secret cu mașini electrice.

Tunelurile lui Ceaușescu

Numeroase povești de groază sunt legate de aceste tuneluri construite în perioada dictaturii comuniste. Se spune că ultimii oameni care finalizau intrările secrete, erau lichidați de Securitate să nu se afle secretul catacombelor sinistre.

Poveștile nu sunt doar simple legende urbane, pentru că despre crimele înfăptuite pe șantierul Casei Poporului și al metroului au vorbit mai mulți istorici și ingineri care au luat parte la construcție.

Galeriile ascunse din vremea lui Țepeș

Dar cel mai vechi tunel de sub București datează din vremea lui Țepeș și pornea de la palatul lui care se afla în locul clădirii Kretzulescu și făcea legătura cu o ieșire secretă din parcul Cișmigiu, pe atunci o zonă sălbatică, cu multă vegetație.

Alte tuneluri vechi sunt legate de zona Cotroceni cu podul Mogoșoaiei, actuala Calea Victoriei. Pe aici se pare că se strecurau acum două secole tâlharii Tunsu și Grozea care dădeau spargeri însemnate în casele boierilor. Nu degeaba, Tunsu era cunoscut și drept ”Năluca” pentru că dispărea în mijlocul târgului, fără să-l mai găsească nicio poteră.