Curioasa lume a vinului franțuzesc: vinul, artă și cultură în Franța

Franța este încă invidiată de celelalte țări producătoare de vin, iar influența ei continuă să fie hotărâtoare. Deși fac multe eforturi, celelalte națiuni nu au condițiile naturale pentru a da o asemenea varietate de vinuri. Factorii care mențin Franța în lumina reflectoarelor sunt:

  • diversitatea geografică;
  • o mulțime de soiuri nobile legate de zone specifice;
  • mândria istorică;
  • tradiția.

Anii de început ai vinului franțuzesc: istoria vinului în Franța

Vița-de-vie a fost introdusă în Franța mediteraneeană de către grecii din Foceea, în jurul anului 600 î. Hr. Odată cu căderea Imperiului Roman, în secolul V, biserica a jucat un rol în răspândirea viticulturii în Franța. Domeniile monahale au devenit vaste, iar vinul folosit în șampanie era o sursă de venit. Extinderea podgoriilor franceze a continuat și în secolele următoare, până la mijlocul secolului XIX.

Istoria modernă: perioada de prosperitate a Franței s-a sfârșit dramatic în anii 1850

Odată cu cele trei dezastre viticole aduse din America de Nord, ciupercile parazite oidium și făinarea, apoi păduchele de viță filoxera au cauzat multe distrugeri, devastând podgorii din întreaga țară.

Declinul economic de la începutul secolului XX, adâncit de cele două războaie mondiale, a adus viticultura din Franța într-o stare jalnică.

Ești curios ce s-a întâmplat apoi? Industria vinului astăzi…

Franța concurează cu Italia pentru locul I în lume la producția de vin. Totuși, în ultimii zeci de ani, producția a scăzut la 69 de milioane de hectolitri în 1985, la 52 de milioane în 2005. Totalul arealelor viticole este în jur de 894 000 ha:

  • suprafețe cu struguri pentru vinuri DOC fiind de 55%;
  • cele pentru vinuri de regiune de 31%;
  • iar cele pentru vinuri de masă de 14%.

Franța deține întâietatea în ceea ce privește consumul intern

Consumul intern se ridică la 33,5 milioane de hectolitri de vin pe an, deci o medie de 55 de litri de persoană. Industria de vin este susținută de aproximativ 145 000 de cultivatori de viță-de-vie.

Legea Franceză a Vinului

Franța are unul dintre cele mai complete sisteme legislative din lume privind vinul. 

Iată clasificarea vinurilor franțuzești:

Există patru categorii de vinuri franțuzești, două în cadrul vinurilor de calitate și două clasificate ca vinuri de masă:

  1. Denumire de origine controlată (DOC sau DC) – reprezintă cel mai înalt nivel, o garanție că vinul a fost produs într-o zonă specifică, în conformitate cu legile și regulamentele locale.
  2. Vinuri de calitate superioară (VCS) 
  3. Vin de pays (VdP) – vinul provine dintr-o zonă mai vastă, bine delimitată. 
  4. Vin de table (VdT) – umilul vin de masă poate proveni din orice parte a Franței. 

Vinuri franțuzești faimoase

Vinurile franțuzești sunt prezente pe piață sub denumirile regionale și nu sub numele soiului, situarea podgoriei dovedindu-se tot atât de importantă ca și soiurile. Legile DOC protejează numeroasele tipuri regionale, care au dat naștere unor denumiri unice, cunoscute în toată lumea. Denumirea regională de pe etichetă demonstrează această caracteristică.

  1. Șampania. Cel mai faimos vin spumant din lume este produs în cea mai nordică regiune viticolă a Franței, din Chadonnay, Pinot Noir și Pinot Meunier. Acestea produc vinuri de bază foarte acide și cu aromă nuanțată care, prin cupaj, dau naștere celor mai subtile și sofisticate vinuri spumante.
  2. Vinurile dulci ale Loarei. În anii când botrytis atacă Valea Loarei, vinurile albe dulci făcute din Chenin Blanc, printre care Coteaux du Layon, pot rivaliza cu cele mai bune vinuri din lume. Aceste vinuri onctuoase, cu aciditate modernă, sunt pline de arome de fructe și flori când sunt tinere și de miere și fructe uscate la maturitate.
  3. Pauillac. Puternic, mineral, dur și cu arome de coacăze negre, cedru și trabuc, Pauillac este exemplul perfect al unui vin de pe Malul Stâng al Garone-ului. Solurile pietroase și predominanța soiului Cabernet Sauvignon (cupajat cu puțin Merlot și Cabernet Franc) îl fac să aibă acest caracter atât de original. 
  4. St-Émillion. Este unul dintre vinurile clasice roșii de pe malul drept. Soiurile Merlot și Cabernet Franc cresc în solul calcaros (deseori combinate cu puțin Cabernet Sauvignon) și oferă vinuri viguroase, cu taninuri fine. Sunt, de asemenea, de notat vinurile fructate, mai concentrate.
  5. Alb de Burgundia. Acest vin este expresia absolută a calității soiului Chardonnay. Cele mai bune vinuri provin din Cote de Beaune și au ca reprezentant Corton-Charlemagn, bogat, cu gust de nucă și miere, dar sec, și Le Montrachet, floral și intens. Toate vinurile se maturează foarte bine.
  6. Roșu de Burgundia. Produs din capriciosul și parfumatul Pinot Noir, Roșu de Burgundia variază ca nuanță și aromă în funcție de podgoriile regiunii. 
  7. Riesling de Alsacia. Rege al vinurilor de Alsacia, pur, plin de vitalitate, cu un buchet floral-citric până la mineral și petrol, odată cu învechirea, este mult mai puternic decât rudele sale germane. Fiind însă dintr-o zonă de graniță, are un stil cu totul diferit față de orice alt vin franțuzesc. Cele mai bune vinuri sunt grands crus și vendanges tardives.
  8. Chablis. Proaspăt, sec, mineral, provine din Burgundia de nord. Chardonnay este cultivat în soluri lutoase și calcaroase, iar climatul continental îi dă austeritate. 

Așa-i că te simți mai aproape de colțurile Franței, unde predomină cele mai bune vinuri? Nu-ți mai rămâne decât să încerci unul!

Sursa foto: vinetur.com