Sunt cazuri în care bunicul, care cântărește destul de mult (peste 80, 90 de kilograme) să fie ridicat de mai multe ori pe zi, fără echipamente speciale, iar oamenii care au grija de el să se îmbolnăvească mult mai grav decât acesta.

Mijlocul cedează, picioarele pot fi luxate sau rupte în lupta corp la corp cu cel care trebuie să fie ridicat pentru a fi spălat, curățat, hrănit sau schimbat.

Aparținătorii care se supun unor chinuri inumane nu au aflat o informație prețioasă: căminul de bătrâni “Acasă” este unul dintre cele mai dotate și confortabile centre de seniori.

Îngrijirea părinților și bunicilor în condiții improprii înseamnă chin și pentru acești bătrâni. Nu este ușor că un părinte sau un bunic care a avut grija de copii și de nepoți să realizeze că a devenit o povara pentru aceștia și că prin prezenta lui, face viață celor tineri amara!

Dar ce are “Acasă” în plus fata de familia care se încăpățânează să îl îngrijească pe bătrân?

  1. Personal medical pregătit, dar pregătit să ofere și suport psihologic celor care au nevoie. Aici experiență își spune cuvântul. Un aparținător nu găsește cuvintele să îl încurajeze sau să îl motiveze pe bătrânul pe care abia îl ridica din pat, în timp ce infirmierele au pregătirea necesara pentru a umple sufletele bunicilor de speranță. Medicul este la postul sau, iar dacă bătrânul se simte rău este consultat pe loc și in funcție de gravitatea situației se intervine: i se oferă îngrijiri și tratament pe loc sau este dus cu mașină căminului la spital. Când bunicului sau părintelui de acasă i se face rău, aparținătorii care nu sunt medici sau asistente medicale nu pot interveni în minutele care de multe ori sunt salvatoare.

În plus, salvarea este posibil să sosească în afara minutelor prețioase de aur și să fie prea târziu.

  1. Medicamente de prima necesitate, echipamente pentru a oferi prim-ajutor pacienților de la azil.
  1. Paturi speciale prin care bunicul este ridicat fără efort de cate ori este nevoie, fără să fie cineva din familie sacrificat.
  1. Scaune cu rotile, dar și rampa de care este nevoie sau lifturi pentru deplasarea bolnavilor în instituție.

Personalul de la acest cămin de bătrâni are experiență necesară îngrijirii pacienților și în același timp și răbdarea necesara pentru că fiecare pacient să se simță important în acest centru dedicat lui iar cei interesați pot afla mai multe despre asta și de pe site-ul oficial al căminului.

Condițiile din cămin sunt mult mai bune decât cele de la domiciliu, mai ales când bunicii sunt lăsați singuri în casele lor, fiindcă nimeni nu poate sta cu ei.

Curățenia și căldură din camere sunt asigurate. Dintr-o pensie de 2000 de lei este greu de crezut că un bunic ar putea avea acasă temperatura pe care o are la azil. Din banii putini pe care îi are un bătrân trebuie să își asigure: mâncarea zilnica, facturile, impozitele la casa, medicamentele.

În cazul în care încălzirea este pe lemne, ei aleargă să cumpere lemne, să le taie, să le așeze la adăpost. Pentru un bătrân cu mișcări nesigure, nici făcutul focului în sobe iarna nu este ușor.

Un simplu drum după lemne afara, pe gheata sau pe zăpadă poate însemnă o accidentare grava. În casa, pericolul este și mai mare, fiindcă poate fi scapăt jar pe jos sau lemne aprinse deja.

La cămin, fiecare bunic este supravegheat permanent de personal, dar și de sistemul de monitorizare video.

Cele trei mese calde și gustarea asigura substanțele necesare bunicilor. Hrana este sănătoasă și preparata în condiții de maxima igiena.

Bunicul lăsat singur ar fi nevoit să meargă după pâine, după cerne și după legume și drumurile până la piață l-ar obosi enorm. În plus, dacă locuiește la oraș, poate fi accidentat pe trecerea de pietoni, unii dintre bătrâni nu mai traversează pe la trecere fiindcă pentru ei contează enorm să scurteze drumul cu câțiva metri.

Vara, pe canicula, nu este indicat să iasă din casa, iarna, pe alunecuș este la fel de periculos.

Bunicilor care își pierd partenerii de viață li se uraște de singurătate. Adesea se plâng că nu au cu cine schimba o vorba și că nu sunt înțeleși de către copiii și nepoții lor. Își doresc parteneri de dialog de aceeași vârstă, iar la căminul de bătrâni îi găsesc. Acolo este baia, acolo este biblioteca plina de cărți interesante, sala de socializare, sala de gimnastica, sala de mese și camerele lor.

Totul este la îndemână, curățenia domnește, atmosfera destinsa, securitatea sunt la ele acasă.

Aici bunicii au parte de odihna binemeritata, de confort, de îngrijire și de respect.

Plimbările prin curte în zilele de vara când trandafirii răspândesc un parfum inegalabil nu pot fi uitate. Aici bunicul este ajutat să meargă la baie, susținut în tot ceea ce face, iar dacă este în putere și vrea la oraș, poate solicita o mașină care să îl ducă și să îl aducă la cămin.

La aniversare i se aduce tort și este sărbătorit de către colegii sai, fiindcă așa se obișnuiește la “Acasă”. Acasă, poate nu ar primi nici măcar un telefon, fiindcă toți sunt foarte ocupați.

O vizita la acest cămin de bătrâni poate fi programata oricând că aparținătorii să se convingă de condițiile de lux de aici.