Un grup de cercetători din Suedia a vrut să demonstreze că cel mai iubit parfum nu are nicio legătură cu educația, cultura, clasa socială sau bunăstarea unui om. Oamenii de știință suedezi au pregătit mostre cu 10 esențe cu diverse arome și parfumuri populare și s-au îndreptat către persoane din medii culturale și sociale foarte diferite.

Ei au luat în calcul și persoane din comunități agricole modeste din Mexic sau Ecuador, și oameni cu o situație financiară foarte bună din New York… dar și membri ai triburilor de vânători din Thailanda, spre exemplu poporul Semaq Beri din Peninsula Malay.

„Am vrut să examinăm dacă oamenii din întreaga lume au aceeași percepție olfactivă și dacă le plac aceleași tipuri de mirosuri sau dacă acest lucru este ceva ce se învață din punct de vedere cultural”, a declarat Artin Arshamian de la Institutul Karolinska din Suedia.

Vanilia, cel mai iubit parfum din lume

La acest studiu răspândit pe o arie foarte diversă și la care au participat oameni din grupuri etnice, culturi și rase variate, au fost analizate 280 de răspunsuri. Fiecare dintre cei 280 de repondenți au mirosit cele 10 esențe și le-au clasificat într-un top de la cea mai plăcută, la cea mai neplăcută dintre ele.

Iar cel mai plăcut parfum în majoritatea covârșitoare a răspunsurilor a fost esența de vanilie. Mai exact vanilina. Aceasta este esența care a plăcut tuturor participanților la studiu, indiferent de origine, rasă, vârstă sau apartanență culturală.

Pe locul doi s-a clasat butiratul de etil care are o aromă fructată și este folosit adesea în alimentele cu fructe pentru a spori aroma acestora.

Iar pe locul trei a fost ales linaloolul, o esență cu miros floral, folosită adesea în cosmetice.

Cel mai detestat miros

Dacă vanilia rămâne în topul preferințelor consumatorilor din întreaga lume, se pare că cel mai detestat miros este acidul izovaleric. Acesta reprezintă o combinație de brânză mucegăită și transpirație și are un iz înțepător, foarte neplăcut.

Studiul realizat de cercetătorii de la Institutul Karolinska din Suedia a vrut să demonstreze că preferințele în materie de parfumuri și mirosuri nu sunt influențate neapărat de cultură și de educație. Ele sunt dictate de principii universale și de proprietățile parfumurilor în sine. Un european sofisticat va avea aceleași preferințe în materie de parfumuri precum un simplu fermier din Mexic, iar acest lucru este dictat și de vechile reguli de supraviețuire care i-au ajutat pe strămoșii noștri să evite otrăvurile, plantele și florile toxice sau alimentele alterate.