Suntem pe locul 44 la nivelul mondial în ceea ce privește calitatea vieții, dar rămânem codașii Europei. Așa de bine se trăiește în România! La nivelul locului 44, în cea de a treia categorie de țări, după Bulgaria, Ungaria sau Argentina.

Studiul a fost realizat la nivel mondial cu date din 168 de țări de către organizația nonprofit Social Progress Imperative.

Indicele de Progres Social (IPS) este analizat în funcție de:

  • nevoile de bază: hrană, apă, salubritate, locuințe, siguranță, servicii medicale;
  • bunăstare: accesul la educație, informații, sănătate, calitatea mediului;
  • oportunități: drepturi, libertatea de alegere, educația avansată.

Cum se trăiește în România, la coada Europei

Calitatea vieții în România a rămas aproximativ la fel față de studiul realizat anul trecut. Am avansat doar un loc, de la 45 la 44 la nivel mondial, dar suntem pe ultimul loc între țările din Uniunea Europeană și nu reușim să avansăm alături de vecinele noastre Ungaria sau Polonia.

Cu toate acestea, suntem în top 50. Iar țara noastră a obținut scoruri mai bune la:

  • Accesul la comunicații și informații
  • Siguranța personală;
  • Drepturile personale;
  • Accesul la educația avansată (licee, universități, cursuri de formare)

Dar nu ne putem lăuda că se trăiește în România prea bine în condițiile în care avem punctaje foarte slabe la:

  • Sănătate și bunăstare;
  • Educația de bază;
  • Incluziunea.

Unde se trăiește cel mai bine în lume!

Conform clasamentului realizat de Social Progress Imperative, pe primele locuri la calitatea vieții rămân țările nordice și anume Norvegia, Finlanda, Danemarca și Suedia.

În Europa Centrală și de Est primele locuri sunt ocupate de: Estonia, Slovenia, Cehia și Lituania.  

Per ansamblu, în ultimii 10 ani, statele analizate au făcut progrese în ceea ce privește accesul la informație și comunicații, apă și salubritate, locuință, acces la educație avansată, nutriție și îngrijire medicală de bază, acces la educație de bază, sănătate și bunăstare, calitatea mediului și libertatea personală și de a alege.

Însă au fost înregistrate regrese în ceea ce privește drepturile personale, iar indicatorul de siguranță personală a stagnat.