Din motive de distnță sau lipsă de timp, tot mai mulți dintre noi angajează asistenți personali/ îngrijitor care să vegheze în fiecare zi asupra bunicilor care nu se mai pot descurca singuri. Dar care saunt semnele că bătrânii au nevoie de asistență permanentă? Specialiștii au întocmit o listă.

Citește și: Cum să adormi bebelușul rapid. Cea mai ingenioasă idee a unui tătic

Schimbări comportamentale– Când ți se pare că bunicul/bunica nu mai sunt ei înșiși, atunci, spun specialiștii, își dai seama că, în curând, calitatea vieții lor se va altera. Uneori, aceste modificări de comportament se acutizează în foarte scurt timp. Bătrânii pot deveni agresivi, iritați, suspicioși că persoanele din jurul lor vor să le facă rău.

Pierderea în greutate – Dacă se observă că bătrânii care locuiesc singuri pierd tot mai mult în greutate, înseamnă că deja nu mai pot avea grijă de ei. Acesta e un bun indiciu pentru afecțiunile cognitive, precum Alzheimer. În general, bolnavii uită chiar să mănânce.

Schimbări prin casă – O casă plină cu obiecte, multe dintre ele inutile, nu înseamnă că bătrânul/bătrânii care locuiesc acolo sunt bolnavio. Însă, dacă dezordinea se instalează după o viață în care totul era ordonat și curat, atunci e într-adevăr o problemă. E un bun indiciu de demență senilă.

Igiena personală precară- Bătrânii care încep să miroasă urât din cauza lipsei igienei personale sunt în general afectați mental. Nu omit să se spele ci de cele mai multe ori uită.

Rătăcirea în locuri familiare – Când bătrânul obișnuit să parcurgă același traseu de ani buni se rătăcește dintr-odată, e semn de îngrijorare și nu mai trebuie lăsat singur. Nu e neapărat un indiciu al bolii Alzheimer dar e un comportament extrem de periculos.

Cum îi convingi să accepte să fie îngrijiți de un străin?

În peste jumătate din cazuri, bătrânii refuză să fie îngrijiți de un străin. Cum îi convingi să accepte? Specialiștii susțin că insistența trebuie să fie motorul de convingere. După contactul cu persoana care va avea grijă de ei, bătrânii își schimbă atitudinea și acceptă asistența permanentă. În discuțiile cu bunicii, fiți blânzi dar totodată fiți fermi. În niciun caz nu vă arătați nervoși și nici nu țipați.

Citește și: