Tulburările de alimentație

Tulburările de alimentație reprezintă o afecțiune gravă corelată cu obiceiuri alimentare persistente care afectează negativ sănătatea, emoțiile și abilitatea de a funcționa în zone importante ale vieții. Imagine cu pastile de slăbit și centrimetru pentru măsurat talia

Tulburările de alimentație reprezintă afecțiuni grave corelate cu obiceiuri alimentare persistente care afectează negativ sănătatea, emoțiile și abilitatea de a funcționa în zone importante ale vieții. Cele mai uzuale tulburări de alimentație sunt anorexia nervoasă, bulimia nervoasă și boala crizelor de bulimie.

În majoritatea cazurilor, persoana ajunge să se gândească obsesiv propriul corp, respectiv la greutatea corporală, aspectul corporal și alimentația, ceea ce conduce la comportamente alimentare periculoase. Acestea pot afecta semnificativ abilitatea corpului de a primi nutrienții de care are nevoie. Aceste tulburări pot afecta sistemul digestiv, cardiac, pot conduce la fragilizarea oaselor, degradarea dinților și alte afecțiuni.

Aceste tulburări apar adesea la adolescență și în prima parte a vârstei adulte, deși pot surveni și la alte vârste. Cu tratament, se poate reveni la o alimentație normală și pot fi prevenite complicațiile grave cauzate de tulburările alimentare.

Tulburările de alimentație. Simptome

Simptomele depind de tipul de tulburare de alimentație manifestată și pot fi:

În cazul anorexiei nervoase:

  • greutate corporală extrem de redusă
  • teama intensă de a lua în greutate
  • percepție distorsionată a greutății corporale
  • ca metode de a pierde în greutate, putem întâlni:
    • utilizarea de laxative, vomismente, practicatul de exerciții fizice în exces

În cazul bulimiei nervoase:

  • episoade de mâncat în exces și apoi încercarea de a scăpa de caloriile suplimentare într-un mod nesănătos, de exemplu prin vomismente forțate, laxative
  • greutatea poate fi normală sau ușor excesivă

În cazul bolii crizelor de bulimie:

  • consum regulat de alimente în exces urmat de sentimente de vinovăție, dezgust sau rușine, dar fără încercarea de a compensa prin exerciții fizice în exces sau vomismente
  • greutatea poate fi normală sau în exces

În cazul tulburării de ruminație:

  • regurgitarea repetată și persistentă după masă, care nu e datorată unei afecțiuni medicale sau unei alte tulburări de alimentație
  • uneori alimentele regurgitate sunt remestecate și reînghițite sau scuipate
  • se poate ajunge la malnutriție dacă persoana scuipă mâncarea sau dacă se alimentează prea puțin pentru a preveni acest comportament

Tulburarea de alimentație evitantă/restrictivă:

  • evitarea unor alimente ca urmare a unor caracteristici senzoriale precum culoare, textură, gust sau miros sau teama de anumite consecințe, cum ar fi de a nu se îneca
  • pierderea în greutate semnificativă și deficiențe nutriționale

Tulburările de alimentație. Cauze

  • cauzele sunt necunoscute, dar sunt corelate cu:
    • factori genetici
    • factori biologici, de exemplu modificări ale cantităților anumitor substanțe chimice de la nivelul creierului
    • factori psihologici: respect de sine scăzut, perfecționism, comportament impulsiv etc.

Tulburările de alimentație. Factori de risc

  • vârsta: apar de la vârsta adolescenței
  • istoricul familial
  • alte tulburări psihice: depresie, comportament obsesiv-compulsiv, anxietate
  • stresul
  • ținerea unei diete: aceasta poate produce modificări la nivelul funcționării creierului și crește riscul ca acest mod de alimentație să se perpetueze

La ce să te aștepți atunci când te prezinți la medic?

Prezintă-te la medic dacă manifești vreunul dintre simptomele enumerate mai sus.

Pregătirea pentru consultație

Ce ai de făcut în vederea consultației inițiale:

  • întreabă atunci când faci programarea dacă există unele restricții, de exemplu alimentare
  • notează pe o foaie de hârtie toate simptomele pe care le-ai observat
  • întocmește o listă cu medicamentele pe care le iei, inclusiv vitamine sau suplimente alimentare
  • nu uita să menționezi orice modificare a stilului de viață

Pentru tulburările de alimentație sunt câteva întrebări  de bază pe care trebuie să i le pui medicului tău:

  • De ce analize e nevoie?
  • Ce variante de tratament am?
  • Mai am și alte probleme de sănătate. Cum să le gestionez pe toate?
  • Ce efecte secundare are tratamentul?
  • Ce efect va avea tratamentul asupra greutății mele corporale?

La ce să te aștepți de la medic?

Medicul îți va pune mai multe întrebări și ar trebui să fii pregătit să răspunzi într-un timp cât mai scurt. Iată ce ar putea să te întrebe:

  • De cât timp vă faceți griji în legătură cu greutatea corporală?
  • Faceți sport? Cât de mult?
  • Ați vomitat vreodată pentru că vă simțeați balonat?
  • Vă gândiți des la mâncare?
  • Mâncați pe ascuns?
  • Alte persoane și-au exprimat îngrijorarea în legătură cu greutatea dumneavoastră?

Stabilirea diagnosticului pentru tulburările de alimentație

  • examinare fizică
  • evaluare psihologică

Tratament pentru tulburările de alimentație

Primul gest

  • prezintă-te la medic pentru stabilirea diagnosticului și recomandarea tratamentului optim

Tratament clasic pentru tulburările de alimentație

  • psihoterapie
  • medicație: antidepresive, anxiolitice

Tratament naturist pentru tulburările de alimentație

  • acupunctură
  • reflexoterapie și masaj
  • meloterapie

Tratament homeopat

  • Arnica: tratează lipsa poftei de a mânca lapte și carne
  • Ignatia: combate dorința de a consuma alimente indigeste
  • Ipeca: ajută la păstrarea apetitului pentru dulciuri
  • Sepia: pentru bolnavii depresivi netratați

Amestec de plante

  • în părți egale: anghinare, țintaură, tarhon, măghiran; se face infuzie cu 1 lingură din amestec la 250 ml apă clocotită, se infuzează 10 minute, se strecoară, se beau 3 căni pe zi

Sunătoare

  • câte 1 tabletă pe zi, înaintea meselor.

Atenție: cea mai eficientă metodă de tratament rămâne psihoterapia. Nu apelați la metode naturiste decât cu acordul psihoterapeutului și al psihiatrului.

Foto: Pixabay 

Loading...
Acest articol are rol informativ și nu înlocuiește consultul medical de specialitate. Atunci când ai o problemă de sănătate trebuie să te prezinți la medic pentru consultație și eventual trimiteri la specialist și analize.
De altfel, indiferent dacă prezinți sau nu simptome ale unor boli, este important să faci anual un control medical general, care să includă analize și investigații