HomepageSeparatorSfaturi Practice

Schizofrenia juvenilă

de Libertatea pentru femei,

Schizofrenia juvenilă este o tulburare mentală rar întâlnită, dar gravă care constă în interpretarea anormală a realității de către copil. Schizofrenia implică probleme cognitive, comportamentale sau emoționale. Schizofrenia poate conduce la halucinații, idei delirante, gândire și comportament anormal.

Schizofrenia juvenilă este similară celei adulte, dar se produce mai timpuriu și are un impact profund asupra comportamentului și dezvoltării copilului. Vârsta fragedă la care se produce face dificilă diagnosticarea, tratamentul, dezvoltarea emoțională și socială.

Schizofrenia este o afecțiune cronică și necesită tratament pe toată durata vieții. Stabilirea cât mai timpurie a diagnosticului și începerea tratamentului cât mai curând pot crește semnificativ șansele de recuperare ale copilului.

 

Cuprins

Schizofrenia juvenilă. Simptome

Simptomele variază ca severitate în timp, existând perioade de înrăutățire a lor și de remisie. La bărbați, simptomele schizofreniei încep de obicei în jurul vârstei de 20-25 de ani. La femei, 28-30 de ani. Boala poate apărea rareori și la copii sau la persoanele de peste 45 de ani. În cazul în care declanșarea se produce înainte de vârsta de 18 ani, se consideră că avem de-a face cu schizofrenia juvenilă. Declanșarea foarte devreme, respectiv înainte de 13 ani este extrem de rară.

Cele mai timpurii simptome pentru schizofrenia juvenilă care apar în fragedă copilărie sunt:

  • întârzieri de vorbire
  • mers de-a bușilea târziu sau anormal
  • începerea mersului în două picioare întârziată
  • alte comportamente motorii anormale: legănatul sau fluturatul din mâini

În comparație cu schizofrenia adultă, în cazul celei juvenile, adolescenții prezintă:

  • un risc scăzut de idei delirante
  • un risc crescut de halucinații vizuale

Schizofrenia implică afectarea gândirii, comportamentului sau emoțiilor. Simptomele pot varia, dar de obicei acestea constau în:

  • idei delirante: credințe false care nu au legătură cu realitatea: de exemplu că urmează să se întâmple o catastrofă, că ai abilități extraordinare
  • halucinații: persoana care suferă de schizofrenie vede sau aude lucruri care nu există în realitate
  • dificultăți în organizarea gândirii și vorbirii:  răspunsurile la întrebări nu au legătură cu întrebările sau au doar o legătură parțială, comunicarea este afectată, uneori sunt combinate cuvinte fără sens
  • abilitate redusă sau inabilitatea de a funcționa normal: lipsa de igienă personală sau aparenta lipsă de emoție (persoana nu-și schimbă expresia facială, evită contactul vizual, vorbește pe un ton monoton), pierderea interesului față de activitățile zilnice

Adolescenții pot prezenta simptome de schizofrenie asemănătoare cu ale adulților, dar afecțiunea e mai greu de diagnosticat pentru că simptomele seamănă cu cele ale comportamentului tipic adolescentin:

Schizofrenia juvenilă. Cauze

Nu se știe cauza exactă a schizofreniei, dar se pare că ar fi vorba de o combinație de factori genetici, modificări fizico-chimice la nivelul creierului și factori de mediu care contribuie la apariția acestei boli. Probleme cu anumite substanțe chimice de la nivelul creierului pot contribui la apariția schizofreniei.

Schizofrenia juvenilă. Factori de risc

Deși cauza precisă a schizofreniei nu este cunoscută, anumiți factori par să crească riscul de apariție a acestei afecțiuni, printre care:

  • istoric familial
  • activarea sporită a sistemului imunitar, ca de exemplu ca urmare a inflamației sau sau a unei afecțiuni autoimune
  • complicații pe perioada sarcinii care pot afecta dezvoltarea creierului
  • consumul de droguri în adolescență

La ce să te aștepți atunci când te prezinți la medic?

Copilul foarte probabil nu își da seama că e ceva în neregulă cu el. Un membru al familiei realizează de obicei că există o problemă și se prezintă la medic cu acesta.

Pregătirea pentru consultație

Ce ai de făcut în vederea consultației inițiale:

  • întreabă atunci când faci programarea dacă există unele restricții, de exemplu alimentare
  • notează pe o foaie de hârtie toate simptomele pe care le-ai observat la copil
  • nu uita să menționezi vreo schimbare majoră apărută recent în viața acesteia sau un factor de stres
  • întocmește o listă cu medicamentele pe care le ia copilul, inclusiv vitamine sau suplimente alimentare

Pentru schizofrenia juvenilă sunt câteva întrebări  de bază pe care trebuie să i le pui medicului tău:

  • De ce analize e nevoie?
  • Ce variante de tratament există?
  • Această boală este temporară sau permanentă?
  • Care e cea mai bună formă de tratament?

La ce să te aștepți de la medic?

Medicul îți va pune mai multe întrebări și ar trebui să fii pregătit să răspunzi într-un timp cât mai scurt. Iată ce ar putea să te întrebe:

  • Ce simptome are copilul și când s-au declanșat?
  • A mai fost cineva din familie diagnosticat cu schizofrenie?
  • Simptomele sunt permanente sau ocazionale?
  • Copilul a vorbit despre sinucidere?
  • Cum se comportă – mănâncă regulat, se duce la muncă sau la școală, face baie regulat?
  • Copilul a mai fost diagnosticat și cu altă afecțiune medicală?
  • Copilul a suferit vreo traumă fizică sau emoțională?

Stabilirea diagnosticului pentru schizofrenia juvenilă

  • examen fizic
  • tomografie computerizată (CT)
  • imagistică prin rezonanță magnetică (MRI)
  • evaluare psihiatrică

Tratament pentru schizofrenia juvenilă

Primul gest

  • prezintă-te la medic pentru stabilirea diagnosticului și recomandarea tratamentului optim

Tratament clasic pentru schizofrenia juvenilă

  • antipsihotice
  • psihoterapie
  • spitalizare

Tratament naturist pentru schizofrenia juvenilă

Meditație

Yoga

Tai chi

Foto: Pixabay 

Lasă-ne emailul tău ca să-ți trimitem zilnic cele mai importante articole scrise de jurnaliștii Libertatea pentru femei

Aboneaza-te
sdk