Pancreatită

Prin funcția endocrină, pancreasul secretă direct în fluxul sangvin doi hormoni importanți: insulina și glucagonul. Ambii sunt responsabili pentru reglarea glicemiei și a rezervelor de energie din organism.

Atunci când digestia este normală, enzimele pancreatice inactivate ajung din pancreas în intestinul subțire unde enzimele sunt activate și ajută la digestie. În cazul pancreatitei, enzimele sunt activate atunci când se află încă în pancreas. Acestea produc inflamație la nivelul pancreasului.  Episoade repetate ale pancreatitei pot leza pancreasul, conducând la distrugerea de țesut și la afectarea funcțiilor pancreasului. Tulburări în funcționarea pancreasului pot produce probleme digestive și diabet.

Deși majoritatea cazurilor de pancreatită reprezintă forme ușoare ale bolii, există numeroase situații în care boala poate amenința viața pacientului. Ca majoritatea bolilor, pancreatita poate fi de mai multe feluri.

 

Tipuri de pancreatită

• pancreatita acută: reprezintă o inflamare bruscă a pancreasului, care poate fi ușoară sau să pună viața pacientului în pericol și durează mai multe zile;
• pancreatita cronică: apare de obicei ca urmare a unui episod de pancreatită acută ți  este, din păcate, o boală progresivă, pe termen lung, din categoria afecțiunilor inflamatorii, care duce la distrugeri permanente în ceea ce privește structura și funcționarea acestui organ.

 

Pancreatită. Simptome

---

Pancreatita acută:

• dureri abdominale severe la nivelul abdomenului superior, „în bară”, imediat sub stern și rebordul costal, durerea ce iradiază în spate, în aproximativ 50% din cazuri. Rareori, durerea este resimțită mai întâi la nivelul abdomenului inferior (În cazul în care pancreatita acută este cauzată de calculi biliari, durerea începe de obicei dintr-o dată și atinge intensitatea maxima în câteva minute. Când pancreatita este cauzată de alcoolism, durere se poate dezvolta, crescând în intensitate pentru câteva zile.);
• tuse și respirație profundă (Așezarea pacientului în poziție verticală și înclinarea în față poate oferi o oarecare ușurare);
• amețeală, greață și vomismente;
• transpirații, puls rapid (100 la 140 bătăi pe minut), respirație rapidă, care apare în cazul afectării pulmonare, cu zone de țesut pulmonar prăbusite (atelectazia) sau acumularea de lichid în cavitatea toracică (revarsat pleural);
• la început, temperatura corpului poate fi normală, dar crește în câteva ore până la 37,7 ° C și 38,3 ° C;
• tensiunea arterială poate fi mare sau scăzută, și tinde în continuare să scadă, cauzând leșin și inconștiență;
• abdomenul este dureros la atingere;
• ocazional, sclera oculară poate deveni gălbuie.

Pancreatita cronică:

• dureri abdominale (uneori durerea se poate răspândi spre spate, se poate agrava odata ce persoana mănâncă sau bea, iar în cele din urmă durerea devine constantă, debilitantă);
• malabsorbția alimentelor, ceea ce duce la pierdere în greutate fără un motiv aparent;
• greață și vărsături (apar cel mai adesea în timpul episoadelor de durere intensă);
• febră;
• creșterea ritmului cardiac;
• balonare, crampe abdominale, flatulență;
• diaree;
• scaune cu aspect uleios și miros neplăcut intens.
• scaune de culoarea pământului galben, ori scaune deschise la culoare.

 

Pancreatită. Cauze

---

Aproximativ 80% din cazurile de pancreatită au în spate una din doua cauze principale: litiază biliară (pietrele la vezica biliară) și alcoolismul cronic.

Pietrele vezicii biliare pot acționa prin blocarea ductului pancreatic și opresc astfel curgerea sucului pancreatic în duoden. Enzimele astfel blocate încep să distrugă celulele pancreasului și duc la inflamarea severă a glandei. În general, femeile sunt mai predispuse să dezvolte pancreatită cauzată de calculii biliari.

Consumul excesiv de alcool (în jur de 50 de ml pe zi) acționează asupra micilor canale (canalicule) din țestutul pancreasului, acest fenomen are ca rezultat blocarea ductului pancreatic și apariția pancreatitei acute.

Cauzele principale ale pancreatitei acute sunt:

• Alcoolismul (peste 50% din cazuri)
• Litiaza biliară (pietrele la fiere)
• Obezitatea
• Traumatisme abdominale în zona pancreasului, accidentale sau chirurgicale
• Ulcerul gastric perforat în pancreas
• Unele infecții bacteriene (tuberculoza, infecții pulmonare), parazitoze digestive, mycoplasma pneumoniae, campilobacter sau infecții virale (hepatita, oreion, virusul HIV).
• Medicamente – anticoncepționale, diuretice, metronidazol, azatioprină, cortizon, aspirină (la copil)
• Boli autoimune
• Creșterea trigliceridelor din sânge
• Alte cauze:
  • Fibroza chistică
  • Sindromul hemolitic uremic
  • Boala Kawasaki
  • Hiperparatiroidismul
  • Hipercalcemie
  • Sindromul Reye
  • ERCP

Pancreatita cronică are ca factori de risc următoarele situații:

• Episoade repetate de pancreatită acută
• Alcoolismul (peste 70% din cazuri)
• Trigliceride crescute
• Hiperparatoroidismul
• Unele medicamente – enumerate anterior
• Litiaza biliară
• Litiaza pancreatică
• Obezitatea
• Malformații pancreatice (pancreasum divisum)
• Tulburări autoimune
• Intervenții chirurgicale pe tubul digestiv

 

Tratament pentru pancreatită

---

Primul gest

• fă o programare la medic dacă durerile abdominale sunt persistente
• în cazul în care durerile abdominale sunt foarte puternice, prezintă-te de urgență la medic, deoarece poate fi vorba de o pancreatită acută

 

Cum te pregătești pentru vizita la medic?

---

Dacă prezinți vreunul dintre simptomele enumerate mai sus, mergi urgent la medic.

Ce poți face?

• notează-ți simptomele pe care le ai, chiar și pe cele care ți se pare că nu au nici o legătură cu consultația la care mergi
• notează-ți informațiile legate de eventualele afecțiuni de care suferă membrii familiei, care pot conta în evaluarea unor potențiale riscuri
• fă o listă cu medicamentele pe care le iei, chiar dacă sunt vitaminte, suplimente eliberate fără rețetă
• fii pregătit să povestești care sunt obiceiurile tale alimentare și regimul de viață
• notează-ți întrebări pe care să i le adresezi medicului
• întreabă în momentul în care îți faci programarea, dacă trebuie să urmezi anumite reguli sau restricții înainte de consultație

Ce întrebări poți să pui medicului?

• Care este cauza simptomelor mele?
• Ce analize trebuie să fac?
• Această afecțiune este temporară sau cronică?
• Ce tratamente există și pe care mi-l recomandați?
• Ce efecte adverse aș putea să am de la tratament?
• Există vreun tratament alternativ pentru această afecțiune?
• Există anumite restricții ce ar trebui să le urmez?

La ce să te aștepți de la medic?

Medicul îți va pune mai multe întrebări și ar trebui să fii pregătit să răspunzi într-un timp cât mai scurt. Iată ce ar putea să te întrebe:

• Ce simptome ai?
• Când au început simptomele?
• Simptomele sunt continue sau ocazionale?
• Ți se pare că ceva anume îți ameliorează sau îți înrăutățește simptomele?
• Cât de severe sunt simptomele?
• Ai mai avut și în trecut astfel de simptome?
• Ai mai fost diagnosticat cu pancreatită în trecut?
• Ai început să iei vreun tratament nou înainte să ai aceste simptome?
• Cineva din familia ta a mai suferit de pancreatită?

Diagnosticul de pancreatită acută sau cronică nu se poate pune doar pe baza simptomelor, fiind necesare unele explorări.

Pentru diagnosticul de pancreatită acută sunt necesare explorările:

• Analize de sânge
  • Amilaza este crescută, dar creșterea ei este nespecifică putând să apară și în macroamilazemie, parotidită sau în unele cancere
  • Lipaza este crescută în sânge, creșterea ei începe cam după 4 ore de la debutul bolii și ține până la 14 zile în cazul evoluției favorabile; este mai specifică în pancreatita acută, iar dacă este de trei ori mai mare decât creșterea amilazei, poate indica alcoolul ca și cauză a pancreatitei.
  • Creșterea leucocitelor sanguine
  • Modificarea ionogramei sanguine și a pH-ului
  • Scăderea calcemiei
  • Uneori creșterea glicemiei
• Analize de urină
  • Creșterea amilazei în urină
  • Creșterea glucozei în urină
• Explorări imagistice
  • Radiografia abdominală pe gol poate evidenția litiaza biliară dacă conține calciu, sau dilatația duodenului în vecinătatea pancreasului (“ansa santinela), eventual meteorismul și ascita
  • Ecografia abdominală poate evidenția mărirea ariei pancreatice, ascită, litiaza biliară asociată
  • Examenul CT abdominal evidențiază aceleași aspecte ca și ecografia, și vizualizează zonele de necroză din pancreas și cavitatea abdominală, aspectul canalelor biliare și pancreatic
  • Examenul RMN sau colangioRMN vizualizează bine pancreasul și canalele excretorii pancreatobiliare
  • Ecografia cu contrast

Pentru diagnosticul pancreatitei cronice pot fi necesare următoarele explorări:

• Analize de sânge
  • Amilaza și lipaza pot fi normale sau ușor crescute
  • Creșterea glicemiei este frecventă
  • Determinarea tripsinogenului seric
• Analize de fecale
  • Determinarea excreției de lipide în fecale (steatoreea)
  • Testul fecal pentru elastază
  • Creșterea amilazei în urină
  • Creșterea glucozei în urină
• Alte explorări
  • Testul de stimulare cu secretină, este fiabil, dar rar folosit în prezent
  • Determinarea secreției pancreatice de bicarbonați
• Biopsia pancreatică – rar indicată și cu riscul de pancreatită acută
• Explorări imagistice
  • Radiografia abdominală pe gol poate evidenția litiaza biliară dacă conține calciu, sau calcificări pancreatice
  • Ecografia abdominală poate evidenția mărirea chiste sau calcificări pancreatice, litiaza biliară asociata
  • Examenul CT abdominal evidențiază aceleași aspecte ca și ecografia, și vizualizează aspectul canalelor biliare și pancreatic
  • Examenul RMN sau colangiopancreatoRMN vizualizează bine pancreasul și canalele excretorii pancreatobiliare
  • Ecoendoscopia vizualizează modificările pancreatice
  • Colangiografia endoscopică retrogradă, explorează canalele pancreatice și permite dezobstruarea lor ca și puncționarea chistelor pancreatice; se poate asocia cu o nouă metodă, optical coherence tomography

Amilaza și lipaza serică, sunt investigații specifice pentru diagnosticarea pancreatitei acute (ele sunt de obicei crescute):
– amilaza serică crește în 2–12 ore de la declanșarea simptomatologiei și revine la normal în maxim 72 de ore
– lipaza serică începe să crească la 4 ore de la debut și se normalizează în 7-14 zile.

Totuși, în 10% din cazuri, amilaza serică se poate menține crescută în cazurile de pancreatită acută, pancreatită cronică și hipertrigliceridemiei. Raportul amilază/ lipază este un indicator al etiologiei: dacă lipaza este de 2-3 ori mai mare decât amilaza, pancreatita are drept cauză ingestia acută de alcool.

Alte investigații includ:

• radiografie abdominală – pentru a exclude o perforație: în cazul pancreatitei acute la radiografie abdominală apare un aspect tipic numit anșă santinelă, sau se pot observa calculi biliari radioopaci la 10% din pacienți
• computer tomografie abdominală – specialiștii nu recomandă efectuarea ei în primele 48 de ore deoarece rezultatul poate fi nesugestiv.

Diagnosticul de certitudine al pancreatitei cronice include:

• determinările lipazelor și amilazelor serice: nu sunt crescute în pancreatita cronică avansată, dar pot fi markeri utili pentru obiectivarea unei inflamații pancreatice
• determinarea nivelului trigliceridelor.

Standardul de aur în ceea ce privește diagnosticul pancreatitei cronice este ERCP (colangiopancreatografie endoscopica retrogradă). Aceasta se practică și în cazul pancreatiei acute, dar doar la 48-72 de ore de la debut.

Pentru diagnosticul pancreatitei acute ecografia este metoda de elecție, fiind neinvazivă și oferind date complexe cu privire la lichidul liber din abdomen, aspectul pancreasului și țesutului peripancreatic și prezența calculilor în vezica biliară.

Alte teste utile în diagnosticul pancreatitei cronice sunt determinarea bilirubinei și fosfatazei alcaline (sunt de obicei crescute), determinarea factorului reumatoid, anticorpilor antinucleari (în cazul etiologiilor autoimune).

În stadiile avansate de boală, când malabsorbția și diabetul zaharat sunt prezente, analiza sângelui, urinii și scaunului vor confirma evoluția bolii. În aceste situații se face și testul de toleranță orală la glucoză, pentru a evalua starea pancreasului endocrin.

Endoscopia ghidată ecografic și biopsia pancreatică sunt folosite pentru a extrage un mic fragment de țesut în vederea analizării lui și stabilirii diagnosticului, tipului morfopatologic și stadiului evolutiv al procesului.

În urgență se poate recurge și la laparoscopie pentru a se confirma diagnosticul și a se vizualiza rapid leziunea, complicațiile și gradul de extindere al procesului patologic. Totuși, o astfel de explorare este considerată de mulți specialiști periculoasă, putând genera infecții greu de stăpânit și tratat.

Posibilele complicații ale pancreatitei:

• În pancreatita acută, destul de frecvent apare:
  • Insuficiența renală acută
  • Insuficiența respiratorie acută = sindromul de detresă respiratorie acută
  • Ascita
  • Abcesul sau chistul pancreatic
  • Insuficiența cardiacă cu șoc hipovolemic

• În pancreatita cronică pot să apară următoarele complicații:
  • Denutriția
  • Chiste sau pseudochiste pancreatice
  • Pseudoanevrisme arteriale
  • Abcesul pancreatic
  • Creșterea glicemiei sau chiar diabet zaharat (58% dintre cei cu pancreatită cronică au și diabet zaharat)
  • Scăderea rezistenței oaselor (osteomamalacie) cu posibilitatea apariției fracturilor
  • Cancerul de pancreas
  • Stenoza canalului biliar comun
  • Obstrucția venei porte sau splenice

Prognosticul este influențat de severitatea simptomelor și de prezența sau absența complicatților. De exemplu, daca în urma țestului imagistic se observa doar un pancreas ușor mărit, sunt destul de puține motive de îngrijorare.

 

Tratament clasic pentru pancreatită

---

Tratamentul implică de obicei spitalizare; după stabilizarea pacientului și controlul inflamației pancreasului, doctorii pot trata cauza propriu-zisă a pancreatitei.

Tratamentul inițial pentru controlul inflamației poate include:

• întreruperea alimentației: poate fi necesară întreruperea pentru câteva zile a alimentație pentru ca pancreasul să se refacă în acest timp; după ce inflamația pancreasului se reduce, poți începe să bei lichide și să consumi inițial doar alimente recomandate de medic pentru o perioadă
• se poate monta o sondă nazală pentru evacuarea conținutului duodenal și gastric; sonda se poate ține 1-14 zile
• medicamente pentru controlul durerii
• antispastice
• antiinflamatorii
• medicamente protectoare gastrice
• antibiotice în caz de infecție sau risc infecțios
• perfuzii pentru reechilibrare ionică și menținerea tensiunii arteriale în limite convenabile

Tratamentul cauzei pancreatitei:

• operație chirurgicală pentru evacuarea sângelui, resturilor de țesuturi, puroiului sau ascitei bogate în enzime
• operație chirurgicală pentru lărgirea coledocului (cale biliară principală)
• operație chirurgicală pentru îndepărtarea calculilor produși de colecist
• tratamentul dependenței de alcool
• renunțarea la fumat
• enzime pentru controlul digestiei

 

Tratament naturist pentru pancreatită

---

Meditație

Lupta cu pancreatita ne afectează deseori toate aspectele vieții. Poate avea un impact negativ mult mai departe decât asupra propriilor gânduri și emoții. Pentru a învinge această afecțiune și pentru a profita din plin de viață, avem la dispoziție multe metode de ameliorare a simptomelor.

Iată 5 tipuri de meditație care ne pot ajuta în tratarea pancreatitei și ne permit să rezolvăm problema pornind de la cauză.

• Meditația de tip Mindfulness

Meditația de tip mindfulness este considerată baza tuturor tipurilor de meditație. Cele mai multe feluri de meditație provin din meditația de tip mindfulness.

Meditația de tip mindfulness este despre a trăi în prezent. Acest tip de meditație te învață cum să te concentrezi asupra respirației pentru ca gândurile să nu-ți distragă atenția.

• Meditația de tip Mindfulness bazată pe terapia cognitivă

Acest tip de meditație este un subgroup al meditației de tip mindfulness care îmbină meditația cu terapia comportamentală cognitivă. Terapia comportamentală cognitivă se bazează pe schimbarea modului de gândire și tiparelor de comportament dăunătorare.

• Meditația iubirii și a bunătății

Această meditație este foarte folositoare pentru a vă schimba starea de spirit și a vă modifica emoțiile. Are ca focus principal crearea unei atitudini de dragoste și bunătate față de sine și față de ceilalți. Acest tip de meditație ajută la scăderea auto-criticii, care este adesea un factor important care contribuie la multe tulburări ale sănătății.

• Conștientizarea respirației

Acest tip de meditație se concentrează doar pe respirație pentru a vă ajuta să vă antrenați mintea. Conștientizarea respirației este o componentă principală în multe tipuri de meditație. Vă ajută să aveți o stare mai bună prin reducerea reactivității emoționale.

Acest tip de meditație se face timp de 10-20 minute pe zi și se concentrează numai pe inspirație și expirație. Nu este nevoie să alocați timp special pentru a acorda atenție respirației. Puteți să faceți acest tip de meditație în timp ce stați jos, stați în picioare, mergeți sau stați întinși. Va puteți ține ochii deschiși sau închiși.

• Vizualizarea

Imaginile pot fi folosite într-un mod pozitiv pentru a vă ajuta să schimbați modul în care vă simțiți în legătură cu amintirile urâte și vă ajută să înlocuiți imaginile neplăcute cu unele frumoase. Aceasta tehnică se numește rescriere. Rescrierea vă ajută să aveți un sentiment mai bun despre viață și stima de sine.

Practicarea unei vizualizări sau a unei meditații de vizualizare poate avea efecte calmante pentru majoritatea oamenilor.

• Meditația scanării corporale

Acest tip de meditație se practică prin concentrarea pe diferite părți ale corpului și pe respirație. Ea este legată de o mai bună observație a gândurilor, a sentimentelor și a senzațiilor. Meditația scanării corporale diminuează și (cu suficientă practică) poate chiar elimina reacțiile la stres.

Puteți face acest tip de meditație în timp ce stați întinși sau așezați cu ochii deschiși sau închiși, dar este de preferat să aveți ochii închiși pentru a vă focusa mai bine. Concentrați-vă atenția pe diferite părți ale corpului în ritmul propriu, în timp ce vă concentrați și pe fluxul respirației.

• Activitatea repetitivă

Barack Obama a spus că găsește activitatea de spălare a vaselor liniștitoare. A face curat, nu o practică de meditație formală, însă activitatea repetitivă, inclusiv spălatul poate induce o stare mentală mai calmă, dacă o faceți cu grijă.

• Meditație în mers

Mersul este benefic atât pentru sănătatea fizică, cât și pentru sănătatea mintală. Dar o meditație în mers vă poate duce la un alt nivel.

Încercați aceste tipuri diferite de meditație, experimentați și vedeți ce funcționează cel mai bine pentru dumneavoastră!

 

Yoga și alte practici de relaxare

Termenul ‘Yoga’ este derivat din rădăcina Sanskrită ‘yuj’, care înseamă uniune – uniunea dintre corp, minte şi spirit sau conştiinţă. Este un mod de a uni diferite aspecte a ceea ce suntem noi.

Yoga este o practică indiană străveche, caracterizată prin meditație și exercițiu fizic, ce poate îmbunătăți flexibilitatea organismului, poate reduce semnificativ stresul și poate, în general, ameliora starea de sănătate.

Yoga nu inseamna doar exerciţii fizice, cum este adesea interpretat greşit, ci cuprinde ceva vast şi variat care are impact atât asupra corpului fizic dar şi asupra straturilor subtile, revigorând mintea şi sufletul.

Aşa cum apa vine în multe forme – abur, gheaţă şi lichidă şi are multiple utilizări –Yoga are multe forme şi fiecare formă are un rol particular de jucat în diferitele aspecte al vieţii: relaţii, familie, carieră, sănătate şi mediu.

Textele Hindu, care stabilesc bazele yoga conțin: Upanishadele, Bhagavad Gita, Yoga Sutra lui Patanjali, Hatha Yoga Pradipika și multe altele.

The Bhagavad Gita, deși a fost scris undeva între anii 400 și 100 î.Hr., vorbește despre patru ramuri ale yoga:

• Karma yoga: Yoga acțiunii în lume.
• Jnana yoga: Yoga înțelepciunii și a silinței intelectuale
• Bhakti yoga: Yoga dăruirii către Dumnezeu
• Dhyana yoga (numita ulterior Raja yoga): Yoga meditației

Yoga Sutra lui Patanjali este o carte care cuprinde 196 de aforisme compilate de înțeleptul Patanjali undeva între 200 î.Hr. și 300 d.Hr.

Referindu-se la clasificările Bhagavad Gita, Yoga lui Patanjali este o formă de Raja yoga, căci caută prin meditație calea către scopul ultim. Patanjali însuși face referire la ea ca „Ashtanga Yoga” („Yoga cu 8 brațe/ramuri”). Acest concept de „opt brațe” a devenit din acel moment caracteristica principală a Raja Yoga, și este practic o însușire de bază a oricărei variante de Raja Yoga cunoscute de atunci și până în zilele noastre. Cele opt ramuri de yoga ale lui Patanjali sunt:

• Yama (Cele cinci „abțineri”): nonviolenta, adevar, a nu fura, puritate sexuala, detasarea de posesiuni.
• Niyama (Cele cinci „respectări”): puritate, mulțumire, asceza, cunoastere de sine și devotiune fata de Dumnezeu.
• Asana: Literal înseamnă „ședere”, și Patanjali folosește acest termen pentru a denumi poziția șezută a corpului în timpul meditației. Mai târziu, odată cu afirmarea Hatha yoga, „Asana” a început să denumească toate pozițiile folosite.
• Pranayama („Controlul Forței Vieții”): Controlul prān-ei (prăna), forța vieții sau energia vitală, cu referire mai ales la controlul respiratiei.
• Pratyahara („Abstracția”): Înfrânarea organelor de simț.
• Dharana („Concentrarea”): Fixarea atenției asupra unui singur obiect.
• Dhyana („Meditația”): Contemplarea intensă si neintrerupta asupra obiectului meditatiei.
• Samadhi („Extazul” sau „Enstaza”): Starea de absorbire completa in obiectul meditatiei, ceea ce conduce la Iluminare (in stadiul ultim de Samadhi).

Hatha Yoga Pradipika este un sistem aparte de yoga introdus de Yogi Swatmarama, un yogin al secolului al XV-lea în India, autorul compilației Hatha Yoga Pradipika. Hatha Yoga este o dezvoltare— dar diferind substanțial de ea— a Raja Yoga a lui Patanjali, în care accentul se pune pe shatkarma, purificarea fizicului, ducând astfel la purificarea minții (ha) și prana, sau energia vieții (tha).

Scopurile yoga sunt exprimate în mod diferit de către diferite tradiții. Pentru o persoană normală, încă departe de iluminare, yoga poate fi o cale de autocontrol si creștere spirituala sau de cultivare a compasiunii și a introspecției. Yoga inseamna insa eliberarea de lume, de simturi, de corp, de emotii, de minte si de ego si astfel ajungerea la absolut, ceea ce implica eliberarea din suferinta ciclului renasterilor si atingerea starii de puritate. Pentru aceasta yoga cere disciplina, cunoaștere spirituala si mai ales devotiune.

O rutină scurtă și ușoară de yoga este grozavă pentru a vă ajuta organismul să treacă de la odihnă la activitate în doar câteva minute. Mai mult, efectele sale asupra stării dumneavoastră mentale pot fi uimitoare.

 

Lifestyle și prevenție

---

Cazurile ușoare ale acestei afecțiuni pot dispărea de la sine, fără vreun tratament, pe când cele severe pot cauza complicații care pot duce la deces, de aceea este important să te prezinți la medic de urgență în cazul în care durerile sunt puternice. Pentru prevenirea pancreatitei acute, încearcă să:

• limitezi consumul de grăsimi (În sânge, grăsimile sunt deosebit de periculoase în bolile cardiovasculare, în bolile digestive sau de metabolism)
• evită alimentele puternic asezonate sau condimentate
• reduci total sau la minim consumul de alcool și cafea
• redu-ți aportul zilnic de zaharuri și făină procesată
• consumă în special  fructe și legume proaspete, cereale integrale și carne slabă
• nu consuma alimente procesate
• menținerea greutății în parametrii normali
• crește consumului de lichide: pancreatita poate cauza deshidratare, de aceea e important să consumi fluide pe tot parcursul zilei
• tratați-vă afecțiunile biliare și hepatice care sunt un factor de risc major în apariția pancreatitei
• nu abuzați de medicamente: au efecte adverse și pot declanșa alte boli
• fă efort în mod regulat
• redu-ți nivelul de stres, anxietate și nervozitate

Următoarele remedii naturiste te pot ajuta să previi pancreatita. Acestea pot fi folosite și pentru a completa anumite tratamente, însă nu sunt un substitut al medicamentelor.

Unele legume și fructe pot oferi efect protector contra bolilor pancreatice.

Unele substanțe din usturoi (compușii de sulf, arginina, seleniul) protejează țesutul pancreatic. Un studiu american a arătat că persoanele care consumă des usturoi au un risc cu 54% mai mic de a face cancer pancreatic.

Iaurtul natural este sursă de probiotice, care susțin digestia și pot ține la distanță cancerul pancreatic.

Spanacul. Specialiștii de la Institutul German de Nutriție Umană Potsdam-Renbruecke recomandă consumul de spanac pentru sănătatea pancreasului.

Broccoli. Compușii din legumele crucifere (broccoli, varză) ajută la inhibarea celulelor pancreatice.

Nucile. Un consum frecvent de nuci poate preveni rezistența la insulină și apariția diabetului de tip 2.

Cele mai benefice plante pentru sănătatea pancreasului sunt:

Păpădia

Pentru a prepara acest remediu, ai nevoie de rădăcina plantei. Păpădia stimulează producția bilei și este benefică pentru ficat și vezica biliară. Aceasta susține sănătatea pancreatică deoarece stimulează buna funcționare a acestui organ. Dozajul corect depinde de vârsta și greutatea fiecăruia.

Usturoiul

Nu se poate ca usturoiul să nu fie inclus în această listă. Acest aliment are numeroase proprietăți benefice, printre care se numără:

• Îmbunătățește circulația sanguină
• Previne și tratează infecțiile
• Este util împotriva paraziților intestinali
• Ține sub control nivelul de glucoză din sânge
• Poate îmbunătăți funcția pancreatică
• Ajută la vindecarea rănilor

Începe prin a-ți crește aportul zilnic de usturoi. Optează pentru usturoi crud și combină-l cu celelalte alimente pe care le consumi. Poți, de pildă, să mănânci un cățel de usturoi în fiecare dimineață. Vei avea nevoie de o pastă de dinți cu aromă de mentă pentru a-ți împrospăta respirația, însă sănătatea ta va avea de câștigat.

Rădăcina de gențiană (Gentiana lutea)

Rădăcina acestei plante este folosită pentru a trata diverse probleme digestive. Cercetările științifice au demonstrat că gențiana este utilă în tratarea pancreatitei cronice și detoxifierea organismului. Aceasta este un agent vermifug (are abilitatea de a ucide viermii intestinali) și poate fortifica ficatul.

Rădăcina de gențiană este foarte hrănitoare și poate stimula pofta de mâncare. Îți poți prepara un ceai delicios cu:

• 1 lingură de rădăcină de gențiană
• 1 cană de apă

Pune aceste două ingrediente într-un vas pe foc și lasă-le să fiarbă timp de 5 minute. Strecoară ceaiul obținut și bea-l. Poți consuma până la două cești în fiecare zi.

Scorțișoara

Folosit în prepararea mai multor deserturi și infuzii, acest condiment susține digestia și are abilitatea da a îmbunătăți sănătatea pancreatică. Grație faptului că poate reduce nivelul de glucoză din sânge, scorțișoara este un aliat de nădejde al diabeticilor. Poți presăra praf de scorțișoară peste cafea, plăcinte sau fructe coapte.

Echinacea

Această plantă este cunoscută pentru abilitatea sa de a optimiza sistemul imunitar, a stimula producția de bilă și a îmbunătăți sănătatea pancreasului și a splinei. Nu este indicată persoanelor care suferă de diabet de tip II deoarece afectează producția de insulină. Poți să-ți prepari un ceai folosind:

• 1 lingură de echinacea
• 1 cană de apă clocotită

Boabele de ienupăr

Acest fruct este produs de arbori din zona de sud-est a Statelor Unite. Este utilizat grație proprietăților sale de purificare, putând îmbunătăți digestia și facilita eliminarea toxinelor.

Consumând ceaiurile prezentate mai sus, îți vei putea curăța pancreasul, însă trebuie să adopți și anumite obiceiuri sănătoase pentru a preveni acumularea de toxine la nivelul acestui organ.

Urmând aceste sfaturi și curățându-ți organismul de toxine în mod regulat, pancreasul tău va fi perfect sănătos.

Dacă ai fost diagnosticat cu pancreatită acută sau cronică, este mai mult decât necesar să pui în aplicare sfaturile medicului în ceea ce privește alimentația. În pancreatita acută, în primele 3-5 zile este nevoie de restricție alimentară, în acest intervat, substanțele nutritive fiind administrate perfuzabil.

După 5 zile, se trece la un regim semilichid, format din ceaiuri, sucuri de fructe, legume fierte, iar după 7-10 zile se introduc în dietă laptele degresat, pâinea, carnea fiartă de pui sau de vită, cartofii. În pancreatita cronică, se impune, de asemenea, un regim care să excludă grăsimile, alcoolul și mesele îmbelșugate. Regimul preferat este cel lacto-vegetarian, care să conțină 2.500 kcal zilnic.

Alimente permise în pancreatite

• carne de vită,
• curcan,
• pui,
• pește fără grăsime,
• ulei de măsline,
• supe de legume,
• albuș,
• cartofi,
• spanac,
• conopidă,
• salată verde,
• fructe coapte,
• brânză de vaci degresată,
• iaurt degresat,
• pâine neagră sau graham,
• paste cu legume,
• griș,
• macaroane,
• chec,
• budincă.

Alimente neindicate în pancreatite

• carne de porc și derivate (șuncă, mezeluri),
• margarină,
• afumături,
• prăjeli,
• conserve,
• pâine proaspătă,
• maioneză,
• murături,
• ciocolată,
• icre,
• frișcă,
• cașcaval.

Sfat: Mestecă încet hrana. În caz contrar, se produce o secreție forțată de suc pancreatic, care agravează inflamația la nivelul acestei glande.

 

Foto: Pixabay