Mastocitoză

Mastocitoză - denumire care se referă la un grup de afecțiuni cauzate de prea multe mastocite în organism. Numărul de mastocite din corp poate crește ca urmare a unor afecțiuni benigne (necancerigene).  Imagine cu stetoscop pentru a asculta ritmul cardiac - acesta poate deveni neregulat în cazul mastocitozei

Mastocitoză – denumire care se referă la un grup de afecțiuni cauzate de prea multe mastocite în organism (celule care fac parte din sistemul imunitar). Numărul de mastocite din corp poate crește ca urmare a unor afecțiuni benigne (necancerigene). Însă anumite tipuri de cancer sunt declanșate când celulele sănătoase se schimbă și se înmulțesc în mod necontrolat. 

Există două tipuri de mastocitoză: cutanată (la nivelul pielii) și sistemică (la nivelul întregului corp).

Mastocitoză. Tipuri

mastocitoza cutanată:

  • mastocitom solitar: acest tip de mastocitoza este mai uzual la bebeluși și copii și conduce la apariția unui nodul mare, de 3-4 cm diametru pe mână sau pe picior
  • mastocitoza cutanată difuză: apare cel mai adesea la copiii mai mici de 3 ani și se manifestă prin îngroșarea pielii și alte simptome caracteristice mastocitozei sistemice
  • telangiectazia macularis eruptiva perstans: apare de obicei la adulți și se manifestă prin leziuni nepruriginoase (care nu produc mâncărimi)
  • mastocitoza cutanată maculopapulară: cea mai uzuală formă care se manifestă prin apariția unor pete maronii pe piele

mastocitoza sistemică:

  • apare la nivelul organelor interne din corp, inclusiv tractul gastrointestinal, măduva osoasă, splină, ficat, noduli limfatici; poate deveni cancerigenă; poate fi indolentă (lentă) sau agresivă (cu evoluție rapidă)

Mastocitoză. Simptome

Simptomele pot fi:

– generale:

  • eritem
  • prurit (mâncărime)
  • diaree
  • dureri abdominale
  • pierderea cunoștinței
  • înroșirea facială
  • respirație îngreuiată
  • dificultăți respiratorii
  • iritabilitate, dificultăți de concentrare

– mastocitoza cutanată maculopapulară:

  • pete maronii sau roșiatice pe piele
  • dureri abdominale
  • greață
  • vomismente
  • dureri de cap
  • ritm cardiac accelerat
  • înroșirea feței
  • modificări psihologice

– mastocitomul solitar:

  • eritem
  • prurit
  • pete ieșite în relief sau plate maronii-roșiatice pe piele

– mastocitoza cutanată difuză:

  • îngroșarea pielii
  • papule cu lichid

– telangiectazia macularis eruptiva perstans:

  • mici leziuni nepruriginoase

– mastocitoza sistemică:

  • leziuni cutanate
  • urticarie
  • înroșirea feței
  • prurit
  • greață
  • vomismente
  • diaree
  • dureri abdominale
  • ulcer la nivelul stomacului și duodenului
  • dureri de cap
  • amețeală
  • palpitații cardiace, ritm neregulat sau prea rapid al inimii
  • anemie care poate conduce la o stare de oboseală
  • dureri de oase
  • modificări psihologice

Mastocitoză. Cauze

  • afecțiuni care conduc la înmulțirea numărului de celule numite mastocite

Mastocitoză. Factori de risc

  • vârsta: mastocitoza cutanată apare la bebeluși și la copiii mici, pe când riscul de mastocitoză sistemică este mai crescut o dată cu înaintarea în vârstă
  • factori genetici

Tratament pentru mastocitoză

Primul gest:

  • prezintă-te la medic  în cazul în care suspectezi că unele din simptomele manifestate sunt similare celor prezentate mai sus

Pregătirea pentru consultație

Dacă prezinți vreun simptom din cele enumerate mai sus, prezintă-te la medicul de familie pentru o consultație.

Ce ai de făcut în vederea consultației inițiale:

  • întreabă atunci când faci programarea dacă există unele restricții, de exemplu dacă nu ai voie să consumi anumite alimente
  • notează pe o foaie de hârtie toate simptomele pe care le-ai observat
  • nu uita să menționezi vreo schimbare majoră apărută recent în viața ta sau un factor de stres
  • întocmește o listă cu medicamentele pe care le iei, inclusiv vitamine sau suplimente alimentare

Ce întrebări îi poți pune medicului:

  • Ce analize trebuie să fac?
  • Ce variante de tratament există?
  • Ce riscuri prezintă tratamentul?
  • Ce variantă de tratament e cea mai indicată?
  • Este nevoie de intervenție chirurgicală?

La ce întrebări să te aștepți de la medic:

  • Când au apărut simptomele?
  • Simptomele au fost continue sau ocazionale?
  • Cât de severe sunt simptomele?
  • Ce pare să calmeze sau să agraveze simptomele?
  • Aveți dureri abdominale?
  • Suferiți de tulburări respiratorii?
  • Ați observat anumite modificări la nivelul pielii?

Stabilirea diagnosticului pentru mastocitoză

  • examen fizic
  • anamneza pacientului
  • biopsie de țesut (cutanat sau de măduvă osoasă)
  • analize de sânge
  • analize de urină

Tratament clasic pentru mastocitoză

Din păcate, această afecțiune nu se poate vindeca, dar se pot reduce semnificativ simptomele. Tratamentul poate fi:

  • medicamentos: antihistaminice, steroizi, epinefrină, medicamente pentru a reduce diareea și durerile abdominale
  • lumina ultravioletă
  • intervenție chirurgicală
  • terapie targetată (care blochează dezvoltarea mastocitelor, dar permite formarea altor celule)
  • transplant de celule stem
  • chimioterapie

Tratament naturist pentru mastocitoză

Atenție: nu urma un tratament naturist decât ca și complementar celui convențional, recomandat de medic. Consultă-te cu medicul înainte de administrarea oricărui supliment alimentar sau remediu naturist pentru mastocitoză.

Tinctură de propolis:

  • aplică tinctura pe piele, unde există leziuni

Tărâțe de grâu:

  • fă zilnic o baie călduță în care ai lăsat în prealabil la înmuiat tărâțe de grâu
  • bea borș crud (care e făcut din tărâțe de grâu)

Dietă:

  • elimină din alimentație carnea de porc, ciocolata, zahărul, prăjelile, alimentele procesate
  • consumă cât mai multe fructe și legume proaspete și preparate din ingrediente naturale
  • consumă miere în loc de zahăr

Foto: Pixabay

Loading...
Acest articol are rol informativ și nu înlocuiește consultul medical de specialitate. Atunci când ai o problemă de sănătate trebuie să te prezinți la medic pentru consultație și eventual trimiteri la specialist și analize.
De altfel, indiferent dacă prezinți sau nu simptome ale unor boli, este important să faci anual un control medical general, care să includă analize și investigații