Hipertensiunea pulmonară

Hipertensiunea pulmonară este o afecțiune în cazul căreia sângele exercită o presiune exagerat de ridicată asupra pereților arteriali de la nivelul plămânilor și din partea dreaptă a inimii. Imagine cu plămânii

Hipertensiunea pulmonară este o afecțiune în cazul căreia sângele exercită o presiune exagerat de ridicată asupra pereților arteriali de la nivelul plămânilor și din partea dreaptă a inimii. Există unele forme de hipertensiune pulmonară care se agravează cu timpul și pot pune chiar viața în pericol. 

Deși unele forme nu sunt vindecabile, tratamentul poate contribui la reducerea simptomelor și la îmbunătățirea calității vieții.

 

Hipertensiunea pulmonară. Simptome

Această afecțiune poate evolua asimptomatic timp de mai multe luni sau chiar ani. Când apar, simptomele pot fi:

  • respirație îngreuiată (dispnee)
  • dureri în piept
  • oboseală
  • amețeală
  • edem la nivelul gleznelor, membrelor inferioare și abdomenului
  • cianoza buzelor și pielii (culoare vineție)
  • leșin (sincopă)
  • palpitații cardiace sau ritm cardiac accelerat

Hipertensiunea pulmonară. Cauze

  • modificări ale celulelor care căptușesc arterele pulmonare și care conduc la rigidizarea arterelor și la formarea de țesut suplimentar; vasele de sânge se pot de asemenea inflama și rigidiza. Aceste modificări conduc la reducerea sau blocarea fluxului de sânge și la creșterea tensiunii în arterele pulmonare.

Hipertensiunea pulmonară. Tipuri

În funcție de cauza apariției, hipertensiunea pulmonară poate fi clasificată în:

  • hipertensiune arterială pulmonară produsă de:
    • cauze necunoscute (idiopatică)
    • mutații genetice
    • anumite medicamente
    • anomalii ale cordului
    • boli precum scleroderma, lupus, infecția cu HIV, ciroză
  • hipertensiunea pulmonară produsă de o afecțiune pulmonară:
  • hipertensiunea pulmonară cauzată de o afecțiune cardiacă localizată în partea stângă a inimii:
    • boli ale valvei mitrale, boli ale valvei aortice etc.
  • hipertensiunea pulmonară cauzată de embolia pulmonară

  • hipertensiunea pulmonară corelată cu alte afecțiuni:

    • afecțiuni ale sângelui, metabolice, tumori etc.

Sindromul Eisenmenger (o boală cardiacă congenitală) conduce de asemenea la hipertensiune pulmonară.

 

Hipertensiunea pulmonarăFactori de risc

  • vârstă: riscul este mai crescut la tineri
  • istoricul familial
  • obezitate
  • anumite medicamente care suprimă apetitul
  • altitudinea ridicată
  • consumul de droguri

Tratament pentru hipertensiunea pulmonară

Primul gest

  • prezintă-te la medic pentru stabilirea diagnosticului

Cum să te pregătești pentru vizita la medic?

Dacă prezinți vreun simptom din cele enumerate mai sus, prezintă-te la medicul de familie pentru o consultație.

Ce ai de făcut?

  • întreabă atunci când faci programarea dacă există unele restricții, de exemplu dacă nu ai voie să consumi anumite alimente
  • notează pe o foaie de hârtie toate simptomele pe care le-ai observat
  • nu uita să menționezi vreo schimbare majoră apărută recent în viața ta sau un factor de stres
  • întocmește o listă cu medicamentele pe care le iei, inclusiv vitamine sau suplimente alimentare

Ce poți să-l întrebi pe medic:

  • Ce analize trebuie să fac?
  • Trebuie să urmez un tratament?
  • Ce alimente ar trebui să consum și ce alimente ar trebui să evit?
  • Cât de des trebuie să vin la consultație pentru măsurarea tensiunii?
  • Trebuie să monitorizez tensiunea și acasă?
  • Există unele restricții pe care ar trebui să le respect?

La ce întrebări să te aștepți de la medic:

  • Aveți cazuri în familie de colesterol mărit, de hipertensiune arterială sau de afecțiuni ale inimii?
  • Ce dietă aveți și ce exerciții faceți zilnic?
  • Consumați alcool? De câte ori pe săptămână?
  • Când v-ați măsurat ultima dată tensiunea și cât era aceasta?

Stabilirea diagnosticului

  • anamneza pacientului
  • ecocardiogramă
  • radiografie toracică
  • electrocardiogramă  (pentru depistarea unei afecțiuni cardiace)
  • tomografie computerizată
  • imagistică prin rezonanță magnetică
  • biopsie pulmonară
  • cateterism cardiac
  • testarea funcției pulmonare
  • polisomnogramă: testarea activității cardiace, cerebrale, tensiunii sangvine, nivelului de oxigen și a altor factori în timpul somnului (pentru a detecta o tulburare de somn, ca de exemplu apneea în somn)
  • teste genetice

Tratament clasic pentru hipertensiunea pulmonară

  • medicamente pentru relaxarea vaselor de sânge ale plamanilor (pentru îmbunătățirea fluxului sangvin), de exemplu inhibitorii de fosfodiesteraza-5, prostanoizi, antagonisti ai receptorilor de endotelină și blocante ale canalelor de calciu
  • anticoagulante
  • diuretice
  • terapie cu oxigen
  • septostomie atrială: se creează un orificiu între atriile inimii pentru a reduce presiunea din partea dreaptă a inimii
  • transplant de plămâni sau de plămâni și de cord

Tratament naturist pentru hipertensiunea pulmonară

Suplimente cu omega 3

Usturoi

Dietă:

  • redu consumul de sare
  • include în dieta zilnică multe fructe, legume, cereale integrale, pește, lactate și carne de pui, precum și alimente care au un conținut ridicat de potasiu, cum ar fi: avocado, cartofi dulci, spanac, banane, fasole
  • redu consumul de grăsimi saturate și de tipul trans-

Managementul stresului: 

  • yoga
  • meditație
  • exerciții de respirație

Lifestyle și prevenție

Hipertensiunea arterială se dezvoltă de obicei pe parcursul mai multor ani. Din fericire, hipertensiunea poate fi ușor depistată și poate fi ținută sub control, cu următoarele sfaturi:

  • practicarea de exerciții fizice moderate
  • o dietă echilibrată
  • renunțarea la fumat
  • ținerea sub control a greutății
  • renunță la fumat
  • evită să petreci timp la altitudini ridicate
  • nu lua anticoncepționale, apelează la alte metode de contracepție

Foto: Pixabay

 

Loading...
Acest articol are rol informativ și nu înlocuiește consultul medical de specialitate. Atunci când ai o problemă de sănătate trebuie să te prezinți la medic pentru consultație și eventual trimiteri la specialist și analize.
De altfel, indiferent dacă prezinți sau nu simptome ale unor boli, este important să faci anual un control medical general, care să includă analize și investigații