Difteria – Corynebacterium diphteriae

Difteria - Corynebacterium diphteriae

Difteria reprezintă о boală acută infecţioasă gravă și contagioasă, provocată de Corynebacterium diphteriae și afectează membranele mucoase ale nasului și gâtului. Această boală infecțioasă este produsă de către bacilii difterici toxigeni. Difteria se caracterizează printr-o evoluție deosebit de severă, potențial letală. Calea de transmitere este cea aeriană. Difteria se caracterizează clinic prin inflamaţie fibrinoasă la poarta de intrare, intoxicaţie şi complicaţii din partea sistemelor cardiovascular, nervos şi renourinar.

Difteria provoacă de obicei dureri în gât, febră, glande umflate și slăbiciune. Dar semnul distinctiv este îl reprezintă o peliculă (membrană)  gri, care acoperă partea din spate a gâtului, care vă poate bloca căile respiratorii, pacinetului fiindu-i greu să mai respire.

Difteria este extrem de rară în SUA și în alte țări dezvoltate, datorită vaccinării împotriva acestei afecțiuni.

Difteria se poate trata cu medicamente, dar dacă se află într-un stadiua vansat poate afecta grav inima, rinichii și sistemul nervos. Chiar și cu tratament, această boală paote fi fatală, maia les în cazul copiilor sub 15 ani.

Difterie. Simptome

Simptomele încep de obicei să apară de la două până la cinci zile după ce o persoană a fost infectată și pot include:

  • O peliculă (membrană) groasă, cenușie, care îți acoperă gâtul și amigdalele
  • durere în gât și răgușeală
  • Glandele umflate (ganglioni limfatici măriți) în gât
  • Dificultăți de respirație sau respirație rapidă
  • secreții nazale
  • Febra si frisoane
  • indispoziție

La unii oameni, infecția cu bacterii care provoacă difteria poate roduce doar o formăușoară – fprp semne și simptome evidente. Persoanele infectate care rămân fără cunoștință de boala lor sunt cunoscute ca purtători de difterie, deoarece pot răspândi infecția fără a se îmbolnăvi singuri.

Difterie cutanată

Un al doilea tip de difterie poate afecta pielea, provocând o durere tipică, înroșire și umflare simptome ce pot fi asociate cu alte infecții ale pielii bacteriene. Ulcerele de piele acoperite de o membrană cenușie se pot dezvolta și în difteria cutanată.

Deși este mai frecventă în climele tropicale, difteria cutanată apare și în Statele Unite, în special în rândul persoanelor cu igienă precară care trăiesc în condiții aglomerate.

 

Difterie. Cauze

Bacteria Corynebacterium diphtheriae provoacă difterie. De obicei, difteria se înmulțește pe sau aproape de suprafața mucoaselor gâtului. Se transmite în trei moduri:

  •  Direct – pe cale aerogenă: prin picături de salivă, secreții nazofaringiene infectate, particule de praf contaminat; Este de ajuns ca o persoană infectată să strănute sau să tușească lângă tine ca să elimine particule infectate cu C. diphtheria
  • Indirect – prin mâini și obiecte de uz contaminate cu secreții – jucării, veselă, pahare, prosoape- articole pe care pot fi depuse secrețiile încărcate de bacterii sau prin alimente contaminate (excepţional), de către persoanele purtătoare de C. diphtheriae;
  • În difteria cutanată – prin contact direct cu bolnavii care au ulcere difterice cutanate, în cazul în care atingi o rană infectată

Persoanele care au fost infectate de bacteriile difterice și care nu au fost tratate pot infecta persoane imune până la șase săptămâni – chiar dacă nu prezintă niciun simptom.

 

Difterie. Factori de risc

Persoanele care prezintă un risc crescut de a contracta difterie includ:

  • Copii și adulți care nu au imunizări la zi
  • Oameni care trăiesc în condiții aglomerate sau nesănătoase
  • Oricine călătorește într-o zonă în care difteria este endemică
  • Difteria apare rar în Statele Unite și Europa de Vest, unde oficialii din domeniul sănătății vaccinează copiii împotriva afecțiunii de zeci de ani. Cu toate acestea, difteria este încă răspândită  în țările în curs de dezvoltare, unde ratele de imunizare sunt mici.

 

Tipuri de difterie

Formele clinice în difterie (în funcție de localizare):

  • difteria faringoamigdaliană (angina difterică, orofaringiană);
  • difteria laringiană (crupul difteric);
  • difteria nazală;
  • alte localizări (difteria tegumentară, conjunctivală, otică, genitală).

Difterie. Complicații

  • Lăsată netratată, difteria poate duce la următoarele complicații:
  • Pulmonare: emfizem subpleural, pneumotorax spontan; probleme respiratorii
  • Mecanice: hernii inghinale, ombilicale, diafragmale;
  • Cardiovasculare: miocardita precoce și tardivă;
  • Hemoragice: conjunctivale, palpebrale, suprarenale;
  • Nervoase: – precoce (paralizia vălului palatin);
  •                     -tardive (paralizii ale nervilor oculomotori, cu slăbirea sau pierderea reflexelor de acomodare (n. ciliaris); paralizii ale n. facialis, n. abducens (strabism), paralizii ale mușchilor faringieni, laringieni și respiratori; encefalită prin mecanism mixt alergic-hipoxic-toxic);
  •  nefroza toxică (necroza tubulară)
  • apneea cu stop respirator
  • suprainfecţiile bacteriene.

Tratament pentru difterie

Primul gest

  • prezintă-te de urgență la medic pentru stabilirea diagnosticului și inițierea tratamentului

 

Cum te pregătești pentru vizita la medic?

 

Ce poți face?

  • Înainte de a merge la consultație, întocmește o listă cu întrebări pe care ai vrea să le pui medicului
  • Notează toate simptomele pe care le ai și de cât timp au apărut
  • Notează ce vaccinuri ai făcut ș ice nu
  • Scrie ce tratamente urmezi și pentru ce afecțiuni

 

La ce vă puteți aștepta de la medicul dumneavoastră?

Pentru a vă pune mai ușor un diagnostic, medicul dumneavoastră vă poate pune următoarele întrebări și ar fin bine să știți cum să răspundeți la ele:

 

  • Când au început primele simptome?
  • Ați avut probleme respiratorii, dureri în gât sau dificultăți la înghițire?
  • Ați avut febră, cât de mare și cât a durat?
  • Ai intrat în contact cu o persoană infectată cu difterie?
  • Cineva din familie a avut simptome asemănătoare?
  • Ați călătorit recent peste granite? Unde?
  • V-ați făcut imunizarea necesară înainte de călătorie?
  • Aveți toate vaccinurile la zi?
  • Urmați vreun tratament și pentru alte boli?

 

Tratament clasic pentru difterie

 

  • Spitalizare de urgență, în special a cazurilor severe și complicate;
  • Dietoterapie: alimente nutritive rapid digerabile, care nu vor stagna în stomac;
  • Tratament simptomatic cu sedative, antiemetice, antiinflamatorii nesteroidiene;
  • Administrarea serului antidifteric sau antitoxină difterică
  • Antibiotic. Difteria este tratată, de asemenea, cu antibiotic, precum penicilina și eritromicina.   Tratamentul va dura 10-14 zile

 

 

Lifestyle și prevenție

  • Vaccinează-te
  • Recuperarea după infectarea cu difterie necesită multă odihnă și repaus la pat.
  • evitați efortul fizic, mai ales dacă inima a fost afectată de infcția cu  C. diphteriae. Va fi nevoie să stați în pat timp de câteva săptămâni ca să vă reveniți complet
  • izolare strictă până când nu mai sunteți contagios pentru a preveni infecția și altoor persoane.
  • spală-te des și cu atenție pe mâini
  • încearcă să bei multe lichide și să consumi alimente moi până te recuperezi

 

Acest articol are rol informativ și nu înlocuiește consultul medical de specialitate. Atunci când ai o problemă de sănătate trebuie să te prezinți la medic pentru consultație și eventual trimiteri la specialist și analize.
De altfel, indiferent dacă prezinți sau nu simptome ale unor boli, este important să faci anual un control medical general, care să includă analize și investigații