Dermatita de contact

dermatita-de-contact

Dermatita de contact este o erupție roșie însoțită de mâncărime cauzată de o substanță care intră în contact cu pielea. Erupția nu este contagioasă sau nu pune viața în pericol, dar poate fi foarte inconfortabilă.

Săpunul, cosmeticele, parfumurile, bijuteriile sau plantele, cum ar fi iedera otrăvitoare, pot fi posibile cauze ale dermatitei de contact. Unii oameni sunt expuși la diverse subtanțe la locul de muncă, ce pot cauza dermatita de contact.

Pentru a trata cu success dermatita de contact trebuie să identifici și să eviți cauza reacției. Dacă poți evita substanța dăunătoare, erupția trece de la sine în două până la patru săptămâni. Puteți încerca să vă liniștiți pielea cu comprese reci și umede, creme anti-mâncărime, cât și cu ajutorul altor măsuri de auto-îngrijire.

Dermatita de contact apare de obicei pe zonele corpului ce au fost expuse la substanța iritantă, de exemplu pe locurile cu care ai atins o iederă otrăvitoare sau sub cureaua unui ceas care provoacă alergie. Reacția are loc, de obicei, în doar câteva minute până la câteva ore de la expunerea la substanța iritantă sau la alergen, iar erupția cutanată poate dura între două și patru săptămâni.

Mergi de urgență la medic dacă erupția nu trece nici după câteva săptămâni, dacă erupția este atât de inconfortabil încât nu poți dormi sau te distrage de la activitățile zilnice, dacă erupția devine dureroasă și afectează și fața și organele genitale sau dacă te simți jenat de felul în care arată pielea ta. De asemenea, anunță imediat medicul dacă începi să faci și febră, iar din bubițele de pe piele începe să curgă puroi sau dacă simți că plămânii, ochii și nările sunt inflamate și te dor după inhalarea unui alergen.

Dermatita de contact poate afecta ambele sexe, toate vârstele, dar este mai frecventă la femei decât la bărbați.

Dermatită de contact. Simptome


Dermatologia clinică distinge formele acute și cronice ale dermatitei de contact. În funcție de natura substanței care afectează pielea și de caracteristicile individuale ale permeabilității epidermei, se poate dezvolta una din cele trei variante de dermatită de contact: eritematoasă, buloasă sau necrotică.

  1. Dermatita eritematoasă se manifestă prin înroșirea și umflarea zonei pielii care a contactat stimulul. Durerea și mâncărimile sunt slabe. Poate sa apara o posibilă uscăciune a pielii și apariția fisurilor în ea.
  2. Dermatita buloasă este reprezentată de bule de diferite mărimi, umplute cu un lichid limpede. Bulele apar pe fundalul hiperemic și izbucnesc cu formarea eroziunii. Aceasta este caracterizata de durere, senzație de căldură sau arsură.
  3. Dermatita necrotică apare atunci când este expusă la substanțe corozive și se caracterizează prin formarea de ulcere, a căror suprafață este acoperită cu o crusta. Durerea este exprimată. După vindecarea ulcerului, cicatricile rămân pe piele.

Dermatita de contact nu este contagioasa şi nici nu are potenţial malign. Pielea este afectată în special la nivelul mâinilor, tălpilor şi al regiunii inghinale.

Printre semnele şi simptomele dermatitei de contact se numără:

  • erupție roșie sau umflături
  • prurit -mâncărime, care uneori poate fi severă
  • piele uscată și crăpată, în cazul în care starea dumneavoastră este cronică
  • bășici, drenarea fluidului și cruste, în cazul în care reacția este severă
  • tumefiere, senzație de arsură sau sensibilitate
  • dureri la nivelul pielii

Gravitatea erupției cutanate depinde de:

  • cât timp ești expus la substanț iritantă
  • concentrația substanței care a cauzat erupții cutanate
  • factorii de mediu, cum ar fi temperatura, fluxul de aer și de transpirație de la mănuși de uzură
  • construcția  genetică, care pot afecta modul în care răspundeți la anumite substanțe

Simptomele sunt și mai puternice atunci când pielea vine în contact direct cu substanța iritantă. Pot fi afectate porțiuni mici ale pielii, sau porțiuni foarte mari. Este indicat ca la apariția acestor simptome să mergi la medic.

 

Dermatită de contact. Cauze


Dermatita de contact este de trei feluri: iritană, alergică și ocupațională. Aceasta este cauzată de o substanță la care ești expus și care vă irită pielea sau declanșează o reacție alergică. Substanța ar putea fi unul dintre mii de alergeni și iritanți cunoscuți. Unele dintre aceste substanțe pot provoca atât dermatita de contact iritantă, cât si dermatită de contact alergică.

Dermatita de contact iritantă este cel mai frecvent tip. Dermatita prin iritaţie este caracterizată printr-o inflamaţie a pielii cauzată de acţiunea iritantă cutanată directă a agentului exogen. De obicei dermatita prin iritaţie este întâlnită la nivelul mâinilor. Expunerea cronică la apă şi detergent poate reprezenta atât un factor iniţiator cât si unul agravant al afecţiunii. Dermatita ortoergică poate determina dermatită alergică, un număr mare de pacienți prezintă o formă mixtă a afecţiunii.

Aceasta reacție inflamatorie non-alergică apare atunci când o substanță este dăunătoare stratului protector exterior al pielii. Unii oameni reacționează la iritanți puternici după o singură expunere. Altele pot dezvolta semne și simptome după expuneri repetate chiar și la substanțe iritante ușoare. Printre substanțele iritante se numără:

  • solvenţi
  • spirt
  • înălbitor
  • produse de îngrijire personală, cum ar fi săpunuri, deodorante și produse cosmetice
  • substanțe din aer, cum ar fi rumeguș sau praf de lână
  • brusture, o plantă utilizată în terapii de medicină alternativă

Semnele dermatitei de contact iritantă:
Dermatita de iritaţie are un aspect polimorf. Dermatita de iritaţie în forma sa acută prezintă manifestări cutanate imediat după contactul cu agentul iritant, acestea dispărând după întreruperea raportului. Clinic, forma acută se manifestă prin eritem, edem, vezicule, uneori bule. Este o formă cu un caracter inflamator. Forma cronică este descrisă prin prezenţa la nivelul mâinilor a tegumentelor îngroşate, hiperkeratozice, fisurate, uneori pigmentate. Nu prezintă prurit sau dureri locale.

Tratamentul dermatitei de contact iritantă:
În ceea ce priveşte dermatita de iritaţie este important să vorbim despre modalităţi de profilaxie a acesteia, prin evitarea contactului cu agentul iritant şi/sau purtarea mănuşilor protective. Tratamentul constă în glucocorticoizi topici şi tratamentul infecţiei bacteriene secundare sau a infecţiei dermatofitice.

Dermatita de contact alergică apare atunci când o substanță la care ești sensibil (alergen) declanșează o reacție imună la nivelul pielii. Ea afectează, de obicei, numai zona  care a intrat în contact cu alergenul. Dar poate fi declanșata de ceva ce intră în organism și prin alimente,  medicamente sau proceduri medicale sau dentare (dermatită de contact sistemică).

Puteți deveni sensibili la  un alergen puternic, cum ar fi iedera otravitoare după o singură expunere. Alergeni mai slabi pot necesita expuneri multiple pe mai mulți ani pentru a declanșa o alergie. Odată ce ați dezvoltat însă o alergie la o substanță, chiar și o cantitate mică din ea poate provoca o reacție. Printre alergenii comuni se pot enumera:

  • nichelul, care este utilizat în bijuterii, catarame și multe alte elemente
  • medicamente, cum ar fi creme cu antibiotice  orale
  • balsamul de Peru, care este utilizat în multe produse, cum ar fi parfumuri, cosmetice, apă de gură
  • formaldehida, care este în adezivi, solvenți și alte lucruri
  • produse de îngrijire personală, cum ar fi deodorante, produse pentru spălarea corpului, vopsele de păr, produse cosmetice, lac de unghii și preparate pe bază de plante pentru piele care conțin eucalipt, camfor sau rozmarin
  • substanța folosită la tatuaje  și henna neagră
  • plante, cum ar fi iedera otravitoare  și mango, care conțin o substanță numită urushiol extrem de alergenă
  • substanțele din aer, cum ar fi de aromoterapia și spray de insecticide
  • produsele care cauzează o reacție atunci când sunteți în soare (dermatita de contact) fotoalergenică, cum ar fi unele produsele de protecție solara și medicamente pe cale orală

Semne ale dermatitei de contact alergică:

Dermatita alergică de contact se manifestă prin apariţia unor leziuni veziculare (leziuni tegumentare cu un conţinut lichid) sau scuamoase.

Tratamentul dermatitei de contact alergică:

Cel mai adesea în cazul dermatitelor alergice de contact se recomandă evitarea agentului alergen. În cazul în care apare reacţia cutanată sunt indicați glucocorticoizi topici. Dacă dermatita alergică de contact produce o reacţie extinsă la nivel cutanat glucocorticoizii sistemici sunt administraţi pe o perioadă de 2-3 săptămâni.

Dermatită de contact ocupațională se referă la erupții rezultate în urma expunerii la alergeni sau substanțe iritante la locul de muncă. Diverse ocupații și hobby-uri pot să vă supună unui risc extrem de crescut de a dezvolta acest tip de dermatită. Este vorba de oamenii care lucrează în domenii precum:

  • angajați din spitale și din industria farmaceutică
  • din domeniul metalurgiei
  • muncitori în construcții
  • coafeze și cosmeticiene
  • chelneri
  • scufundători sau înotători, din cauza măștii de cauciuc de pe față sau din cauza ochelarilor de protecție
  • din domeniul curățeniei (menajere)
  • grădinari și lucrători agricoli
  • bucătari și alte persoane care lucrează cu alimente

Tratamentul dermatită de contact ocupațională:
Primul pas al tratamentului dermatită de contact ocupaționale este întreruperea contactului cu substanţa respectivă. De asemenea, sunt recomandate pansamentele umede cu infuzie de muşeţel şi aplicaţii locale de topice cortizonice, la care se asociază antihistaminice pe cale generală –Fenystil, Hidroxizin, corticoizi.

Dermatita de contact prezintă numeroși factori predispozanți individuali:

  1. Factori genetici – există o predispoziţie genetică pentru dezvoltarea sensibilizării de contact la anumiţi indivizi, dar numărul total de persoane sensibilizate din populaţia generală depinde de expunerea cutanată.
  2. Sexul – în general femeile au un sistem imun mai bine dezvoltat decât bărbaţii, având nivele mai mari pentru IgM şi IgG şi un răspuns imun mediat celular mai puternic decât al bărbaţilor.
  3. Vârsta – un număr de studii efectuate pe termen lung au încercat să determine modificarea sensibilităţii la anumite substanţe odată cu înaintarea în vârstă, dar rezultatele au fost neconcludente.
    • Mai important decât reactivitatea sistemului imun dependentă de vârstă este faptul că fiecare grup de vârstă are o expunere diferită la substanţele chimice din mediu.
    • Tinerii sunt mai expuşi la cosmetice şi chimice industriale, vârstnicii la medicamente topice (cum ar fi, de exemplu, cele utilizate în ulcerele de gambă, IVC, afecţiunile reumatismale).
    • În concluzie, studiile epidemiologice legate de dermatita de contact, fie populaţionale, fie bazate pe studiul clinic al testelor cutanate trebuie să ia în considerație vârsta pacienţilor, ca fiind un co-factor extrem de important.
  4. Factorii locali – sensibilizarea se obţine mai uşor dacă alergenul este aplicat pe un tegument modificat.
    • În studiile efectuate atât pe animale cât şi pe oameni, frecvenţa sensibilizării de contact este crescută de traumatizarea prealabilă a tegumentului prin sodium lauryl sulfat, răcirea repetată sau înţeparea/ zgârierea tegumentului.
    • Creşterea riscului sensibilizării poate fi explicată prin creşterea absorbţiei sau prin modificarea imunităţii locale.
    • Factorii ocluzivi facilitează absorbţia la nivel cutanat şi contribuie cu siguranţă la incidenţa crescută a dermatitei de contact la medicamente în eczema de stază, eczema ce urmează injuriilor traumatice, otitei externe sau eczema perianală.

 

Dermatita de contact. Riscuri si complicațiile


Dermatita de contact poate duce la o infecție dacă pacientul își scarpină în mod repetat zona afectată, făcând-o să devină purulentă (din pielea afectată iese lichid) sau să se mențină umedă. Acest lucru creează un mediu propice pentru ca bacteriile sau fungii (ciupercile microscopice) să se dezvolte și poate cauza o infecție.

În cazuri rare, este bine sa știi că dermatita de contact poate duce și la alte complicații:

  • Infecții – Pielea care este „deschisă” din cauza iritației sau din cauză că pacientul s-a scărpinat este predispusă la infecții bacteriene sau fungice. Cele mai frecvente tipuri de infecție sunt cele cu stafilococi și streptococi. Acestea pot duce la o afecțiune numită impetigo, o boală de piele extrem de contagioasă.
  • Neurodermatita – Scărpinatul face ca pielea să aibă un prurit și mai pronunțat, iar acesta poate duce la scărpinat cronic și la descuamare. Drept rezultat, pielea devine mai îngroșată, decolorată, nu mai este netedă.
  • Celulita (o infecție bacteriană a pielii) – Ea este cel mai adesea cauzată de streptococi sau de stafilococi. Simptomele celulitei bacteriene includ febra, roșeața și durerea în zona afectată.
  • Calitatea vieții este diminuată – Dacă simptomele dermatitei de contact sunt severe, persistente sau provoacă cicatrici, ele pot afecta calitatea vieții pacientului. De pildă, îți va fi mai greu sa îți îndeplinești sarcinile la locul de muncă, este posibil să te simți jenat în legătură cu aspectul pielii tale, etc. Discută cu medicul tău despre modalități mai eficiente care te pot ajuta să ții simptomele sub control.

 

Dermatita de contact. Factori de risc


Unele meserii/profesii și pasiuni înseamnă că unele persoane au un risc mai mare de a face dermatită de contact. Iată câteva exemple:

  • angajații din sistemul de sănătate și cei din cabinetele medicilor dentiști
  • cei care lucrează cu metale
  • muncitorii din domeniul construcțiilor
  • cosmeticienele și hairstyliștii
  • mecanicii auto
  • cei din domeniul curățeniei
  • grădinarii și muncitorii din agricultură
  • bucătarii și alte persoane care lucrează cu alimentele

Cel mai frecvent au fost identificați următorii factori de risc care contribuie la dezvoltarea dermatitei de contact:

  • un istoric medical de eczemă
  • faptul că persoana locuiește într-o zonă cu climă uscată
  • spălatul frecvent pe mâini, expunerea repetată la apă
  • expunerea la substanțe chimice și solvenți (acizi, alcani, etc.)
  • persoanele care au pielea deschisă la culoare
  • persoanele care poartă scutece
  • persoanele care au anumite meserii (grădinar, asistentă medicală, cosmeticiană, haistylistă, mecanic, mașinist, bucătar, muzician, persoanele care lucrează cu metale, etc.)

 

Dermatită de contact. Diagnostic


Diagnosticul dermatitei simple de contact este stabilit de un dermatolog, pentru manifestările clinice caracteristice și o legătură este clar identificată a debutului simptomelor cu expunerea la piele a unui iritant.

Dacă dermatologul tău suspectează că problemele cutanate pe care le ai sunt rezultatul unor reacţii alergice, te poate testa prin aplicarea unor cantităţi mici din diferite subtanţe şi examinarea acestor zone la 48, 72 şi 96 de ore pentru a vedea dacă a apărut alergia.

Această abordare, denumită testare cutanată, determină dacă ai dermatită de contact alergică, care este produsă de o reacţie imună sistemică.

În dermatita de contact alergică, substanţa alergenă poate fi ceva cu care ai intrat în contact ani de zile fără să fi avut probleme. Substanţe ca acizi, solvenţi, săpunuri puternice şi detegenţi sunt mai degrabă iritante decât alergene.

Atunci când o substanţă iritantă produce o reacţie cutanată, afecţiunea se numeşte dermatită de contact iritantă.

Cauzele dermatitei de contact dificil de identificat includ componente din:

  • Loţiuni medicinale, cum ar fi antihistaminicele, antibioticele sau antisepticele
  • Plante diverse, de la volvură la mango
  • Cauciucul
  • Metale, cum ar fi nichelul. Nichelul este folosit la fabricarea anumitor bijuterii, catarame de curele, brățări de ceas, fermoare, capse sau alt tip de încheietori pentru haine. Chiar și obiectele placate cu crom conțin nichel. Mercurul se găsește în soluțiile pentru lentilele de contact și poate cauza probleme pentru anumiți copii.
  • Produse cosmetice
  • Substanţe chimice utilizate în fabrici, cum ar fi cele utilizate în producţia de pantofi sau haine

 

Tratament pentru dermatită de contact


Principiul tratamentului este definirea și eliminarea cauzei apariției unei dermatite simple de contact.

Primul gest

  • identificați și înlăturați și evitați substanța iritantă sau alergenul. Medicul dumneavoastră vă poate da o listă de produse care conțin în mod obișnuit substanța pe care le afectează
  • te adresezi medicului, pentru a stabili diagnosticul şi a tratamentul adecvat
  • compresii cu apă rece
  • reduceți pe cȃt posibil bǎile lungi
  • purtați haine largi

 

Tratament la domiciliu pentru dermatita de contact


Soluțiile la îndemană pentru îndepărtarea simptomelor dermatitei de contact sunt:

  • Evitarea zgârierii pielii iritate; oricât ar fi de tentant, nu îți scărpina și nu îți zgâria pielea dacă ai dermatită de contact;
  • Limitarea scărpinatului în zona afectată, deoarece poate înrăutăți iritația sau poate duce chiar la o infecție a pielii;
  • Curățarea pielii cu apă călduță și săpun fără parfum;
  • Pentru calmarea erupțiilor: amestecă 2 lingurițe de bicarbonat de sodiu cu puțină apă rece și aplică pe piele;
  • Pentru calmarea mâncărimilor: aplicarea de loțiuni sau unguente cu hidrocortizon ori administrarea unor antihistaminice, care pot reduce răspunsul alergic.

 

Cum te pregătești pentru vizita la medic?


Dacă simți vreun simptom al dermatitei de contact ar trebui să mergi la medic. Dacă mergi la medicul de familie, acesta te va trimite mai mult ca sigur la un doctor specialist pe boli de piele, un dermatolog.

Ce poți face?

  • evită orice subtanță care crezi că-ți provocă iritația
  • notează toate produsele noi pe care ai început să le folosești sau care au intrat în contact cu pielea afectată
  • fă o listă cu toate medicamente, suplimentele și vitaminele pe care le iei și în ce doze
  • notează toate cremele, gelurile de duș și loțiunile de corp pe care le folosești
  • notează întrebările pe care vrei sa i le pui medicului

Doctorul îți va pune o serie de întrebări și ar fi bine să fii pregătit să răspunzi cât mai repede ca să ai cât mai mult timp la dispoziție ca să ai timp să îl întrebi pe acesta tot ce vrei să știi despre dermatita de contact.

Medicul ar putea să-ți pună următoarele întrebări:

  • Ce simptome ai și când au apărut prima dată?
  • Este prima dată când ai astfel de simptome sau le-ai mai avut și în trecut?
  • Cât de severe sunt simptomele?Sunt la fel tot timpul, devin mai severe, sau sunt câteodată mai ușoare, iar alteori mai severe?
  • Ai încercat vreun tratament acasă, precum creme, geluri de duș sau șampoane?
  • Cât de des ai folosit aceste tratamente?
  • Ce medicamente, suplimente sau vitamine iei în mod regulat?
  • Ai trecut recent printr-o perioadă stresantă sau ai făcut schimbări majore în viața ta?
  • Ai început să folosești produse cosmetice noi sau produse de curățenie?
  • La locul de muncă sau pentru vreun hobby folosești anumite produse care intră în contact cu pielea ta?

 

Tratament clasic pentru dermatita de contact


Dacă măsurile pe care le-ai încercat la domiciliu nu au reușit să îți calmeze semnele și simptomele, nu amâna să mergi la medicul dermatolog sau alergolog, pentru că acesta îți poate prescrie medicamentele necesare.

Tratamentul medicamentos/medical pentru dermatita de contact:

  • cremele și loțiunile sau unguentele pe bază de steroizi sunt o opțiune în ceea ce privește tratamentul medical al dermatitei de contact. Aceste creme sau unguente, aplicate local, pot ajuta în calmarea iritației pielii cauzate de dermatita de contact. Un produs farmaceutic cu steroizi, cu aplicare topică, poate fi aplicat 1-2 ori pe zi, pe o perioadă de două până la patru săptămâni, în funcție de ceea ce îți recomandă medicul.
  • aplicarea de creme cu corticosteroizi pe bază de prescripție sau medicamente cu corticosteroizii, sub forma de pastile sau injecții – În cazuri severe, medicul îți poate prescrie corticosteroizi orali, pentru a reduce inflamația, antihistaminice pentru a calma mâncărimile pielii (pruritul) sau antibiotice, pentru ca organismul să lupte contra infecției bacteriene.
  • antihistaminice
  • produse emoliente – creme hidratante, care se aplică pe piele pentru a împiedica uscarea acesteia. Este bine să aplici produsele emoliente frecvent și în cantități mari, pentru că acestea îți mențin pielea hidratată și o protejează de alergeni și de agenții iritanți

Dermatita eritematoasă nu necesită tratament și trece atunci când se elimină factorul cauzal. Pentru a reduce simptomele inflamației, este posibilă utilizarea de pulbere sau creme antiinflamatorii. Pentru prevenirea infecțiilor secundare, lubrifiați zona blisterelor cu o soluție de permanganat de potasiu sau coloranți de anilină. În tratamentul dermatitei necrotice se aplică unguente de vindecare.

În cazurile severe de dermatită de contact simplă, este posibilă administrarea topică a unguentelor glucocorticoide și administrarea sistemică a unor doze mici de corticosteroizi. Aderarea la infecția secundară este o indicație pentru tratamentul cu antibiotice. Cu o variantă cronică de dermatită, se recomandă utilizarea regulată a unguentelor și cremelor de înmuiere, utilizarea mănușilor de protecție.

 

Tratament naturist pentru dermatita de contact


Există unele plante medicinale și remedii naturiste care pot fi de ajutor în situațiile în care ai dermatită de contact. Medicii fitoterapeuți recomandă o gamă largă de plante și terapii, pentru a trata reacțiile alergice de la nivelul pielii, iar unele dintre cele mai recomandate sunt:

Acupunctură

Acupunctura este o metodă terapeutică originară din China care constă în inserția, la diferite profunzimi, a unor ace lungi, foarte subtiri, in puncte specifice de pe suprafața organismului. Are la baza teoria conform careia prin corp circulă cuante de energie numită „chi’ (energia vieții).

Metoda provine din China și este tot mai răspândită în Europa. Ea se bazează pe teoria meridianelor energetice. Meridianele de curgere a energiei pot fi accesate prin mai mult de 350 de puncte aflate la suprafața organismului. Prin plasarea acelor în aceste zone, foarte atent selecționate, se restabilește circulația energetică prin organism și boala este inlaturată.

Acupunctura este o procesură dureroasă, dar în același timp vindecă și previne boli, crește imunitatea și poate fi folosită în scop terapeutic.

Acupunctura este bazată pe metode tradiționale, nicidecum pe știință, însă oamenii cu opinii marginale spun că este foarte eficace. Dar acupunctura este considerată o medicină alternativă nu medicină „de bază’, pentru că nu poate fi verificată foarte precis. Practica acupuncturii datează din secolul 2 î.e.n. în China.

Practic, acupunctura preia de la medicina tradițională chineză foarte multe date și procedee.

O şedinţă durează aproximativ 40-50 de minute. Întâi are loc o consultaţie, o anamneza holistică în care se stabileşte schema de tratament. Sunt folosite scheme antice de tratament, reguli clare de dirijare a energiei în meridiane, astfel încât nu există dubii şi nici erori. Pot fi răspunsuri diferite la tratament datorită reactivităţii individuale.

Beneficiul se simte de la primele şedinte pentru afecţiuni acute sau cele instalate recent. În aceste cazuri sunt suficiente 10 şedinţe. La afecţiunile cronice prelungirea tratamentului depinde de răspuns individual şi de gravitatea dezechilibrului.

Reflexoterapie

Reflexoterapia este o formă de masaj localizat, realizat în general la nivelul tălpilor, palmelor și lobului urechii. Este o tehnică destul de avansată, fiindcă indiferent de zona masată, trebuie urmată o hartă precisă a punctelor cheie energetice. Practic, la o diferență de nici un centimetru se pot afla punctele unor organe diferit, motiv pentru care precizia este esențială.

Reflexoterapia poate vindeca afecțiuni de la nivelul întregului organism. Tratează cu succes anemia, prin reglarea procesului de asimilare a nutrienților. La nivel digestiv reduce constipația sau diareea și poate trata enterocolita.

Dacă sistemul imunitar nu este suficient de puternic pentru a le vindeca în două săptămâni, reflexoterapia poate fi utilizată pentru răceli, gripe, bronșită, astm bronșic, sinuzite sau rinite. Calmează și durerile de cap și migrenele.

La nivelul pielii, reflexoterapia reduce celulita și favorizează eliminarea apei în exces, precum și arderea grăsimilor în caz de obezitate. Există tratamente specifice și pentru acnee, psoriazis sau dermatită, afecțiuni în care inflamația este severă și constantă.

Alte două efecte recunoscute ale reflexoterapiei sunt cele asupra hemoroizilor, atunci când gravitatea bolii nu este severă, dar și asupra reumatismului, a căui evoluție poate fi ținută sub control prin reducere inflamației și blocajelor de la nivelul articulațiilor.

Masaj terapeutic

Masajul terapeutic este un tip de masaj ce are ca ţintă atenuarea unei afecţiuni şi înlăturarea durerii pe care aceasta o produce. De masaj terapeutic au parte sportivii de performanţă, femeile gravide, supraponderalii, suferinzii de boli reumatice sau ale coloanei vertebrale.

Atingerile sunt binefăcătoare, spun şi psihologii, şi fizioterapeuţii, important e să te lași pe mâini bune şi să alegi stilul de masaj potrivit nevoilor tale.

Prin tehnicile de masaj au de câştigat muşchii, ţesuturile, dar şi sufletul şi mintea. În funcţie de tipul ales, puteți acţiona asupra locurilor dureroase, chiar dacă durerile' sunt de natură mentală sau emoţională. În spatele tehnicilor stufoase de masaj inventate până în ziua de azi stă un principiu pe cât de simplu, pe atât de miraculos: puterea vindecătoare a atingerilor.

Mișcările de masaj se pot realiza cu degetele, cu palmele, dar uneori şi cu ajutorul coatelor sau chiar al picioarelor.

Migdal dulce

  • ulei: se aplică pe pielea iritată, de 2 ori pe zi, în cure de câte 7 zile pe lună

Baie cu fulgi de ovăz

Un studiu publicat in „Journal of Drugs in Dermatology” a arătat că fulgii de ovăz coloidal, un ingredient ce se găsește în cremele hidratante, în săpunurile pentru baie, în șampoane și în spumantele de baie, este eficient în tratarea unei palete largi de afecțiuni inflamatorii ale pielii, printre care și dermatita. Cercetătorii spun că efectele vindecatoare ale fulgilor de ovăz se datorează nivelurilor ridicate de compuși fenolici.

Pentru a profita de o baie relaxantă cu fulgi de ovăz:

  • macină 3 linguri de fulgi de ovăz fără gluten, până obții o pudră fină
  • amestecă bine pudra cu o cană de apă caldă
  • toarnă conținutul din cană în cada plină cu apă caldă, împreună cu 5-7 picaturi de ulei esențial de lavanta
  • intră în cadă și stai întins, relaxează-te în apă 20-30 de minute.

Amestec de plante

  • infuzie din gălbenele, muşeţel, flori de tei – în părţi egale; 2 linguri din amestecul de plantă la 1 l de apă; se infuzează 7-8 minute, se fac spălături ale zonelor sensibile

Mănâncă afine și mure

Aceste fructe conțin flavonoizi puternici care au proprietăți antiinflamatoare, despre care se știe că întăresc țesuturile conjunctive, în vreme ce reduc reacțiile alergice, două aspecte esențiale în tratarea dermatitei de contact.

Trei-fraţi-pătaţi

  • infuzie: 1 linguriţă de plantă la 250 ml apă clocotită, se infuzează 7-8 minute, se beau 3 căni pe zi; timp de 3 luni

Cură cu tinctură de aloe

  • câte 10 picături de 4 ori pe zi; timp de 3 luni

Folosirea tipica a gelului transparent din frunzele de aloe vera poate calma mâncărimile în cazul multor afecțiuni ale pielii.

Uleiul de primulă sau luminița nopții

Aplicat local, uleiul acesta reduce mâncărimile. În plus, oamenii de știință subliniază că concentrațiile mari de acid gras gama linoleic (GLA) din uleiul de primulă susțin sănătatea pielii, prin faptul că îmbunătățesc hidratarea, fermitatea și elasticitatea.

Întreabă-ți medicul dacă ai voie să iei suplimente cu ulei de primulă, în funcție de istoricul tău medical.

Alte recomandari:

  • Propolisul este cel mai puternic antibiotic natural, cu spectru larg. El conţine flavonone cu efect antibiotic şi antifungic. Puteţi folosi tinctură de propolis în diferite tipuri de eczeme sau micoze. Intern, pentru stimularea sistemului imunitar, se recomandă 40 de picături, de 3 ori pe zi, luate pe o bucată de pâine uscată. Extern, se aplică tinctură pe regiunile afectate. Se poate folosi şi sprayul de Propolis (îl puteţi procura din farmacii sau magazinele cu profil apicol), care se pulverizează pe regiunea interesată.
  • Morcovii sunt antiseptici şi accelerează vindecarea rănilor. Aplicaţi fiertură de morcovi pe piele (sau suc proaspăt) pentru a alina crăpăturile, asprimea şi mâncărimile pielii.
  • Castraveţii calmează erupţiile inflamate, cu mâncărimi, de exemplu eczemele, iar apa de castraveţi curăţă şi tonifică ideal pielea grasă; tăiaţi un castravete în cubuleţe şi fierbeţi-1 într-un litru de apă timp de 15 minute. Turnaţi într-o bucată de pânză şi presaţi sau strecuraţi.
  • Sucul de cartofi cruzi este un remediu care alină inflamaţia şi ajută la vindecarea dermatitelor, a rănilor şi a ulceraţiilor. Pentru a trata pielea crăpată, folosiţi cartof ras amestecat cu ulei de măsline.
  • Seminţele de in sunt bogate în acizi graşi esenţiali Omega-3, sunt emoliente şi calmante şi ajută la vindecarea pielii. Folosiţi un decoct ce va fi aplicat pe pielea uscată.
  • Coaja nucilor verzi poate fi răzuită şi aplicată drept cataplasmă pe regiunile afectate de eczeme aflate în sta sau cronică. Cataplasma se păstrează vreme de 2 ore. Tratamentul se repetă zilnic, până la completa vindecare.
  • O combinaţie din tinctură de Rostopască, tinctură de Echinaceea şi tinctură de Propolis se aplică pe micoze rebele. Este eficientă şi tinctură de răşină de Brad, cât şi tinctură de Tuia.
  • Cleiul de Ricin grăbeşte vindecarea micozelor. Uleiul de ricin stimulează imunitatea şi ajută la detoxifierea organismului. Aplicaţi o compresă cu ulei de Ricin asupra zonelor afectate, vreme de o oră.
  • Uleiul esenţial de arbore de Ceai ajută la vindecarea majorităţii tipurilor de infecţii cutanate. Acest ulei esenţial are proprietăţi antivirale şi antifungice puternice, cât şi un efect calmant. Puneţi 6-8 picături de ulei de arbore de ceai într-o lingură de ulei de măsline şi aplicaţi pe locul infecţiei.

Suplimente nutritive care ar putea ajuta în caz de dermatită de contact

Întreabă-ți medicul înainte de a lua aceste suplimente dacă ai voie și dacă te ajută să calmezi simptomele dermatitei de contact:

  1. Acizii grași Omega 3 – Încearcă să mănânci mai multe alimente bogate în acizi grași esențiali Omega 3, cum ar fi macroul, somonul, uleiul de pește (capsule), nucile, semințele de chia și seminșele de in. Omega 3 susțin sănătatea pielii, accelerează răspunsul imun și reduc inflamația.
  2. Vitamina C – Având puternice proprietăți benefice, vitamina C poate reduce simptomele dermatitei de contact în cazul anumitor pacienți. Pentru că fructele citrice sunt un alergen destul de frecvent, caută un supliment nutritiv de calitate, făcut din alte ingrediente și consumă mai multe alimente bogate în vitamina C (ardeiul gras roșu, ardeiul gras verde, căpșunile, broccoli, ananasul).
  3. Colagenul – Este un element esențial pentru sănătatea pielii, așa că nu uita de colagen când ai un episod de dermatită de contact, pentru că acesta grăbește vindecarea. Potrivit unui studiu publicat în „Journal of Cosmetic Dermatology”, colagenul administrat oral crește semnificativ hidratarea pielii și reduce fragmentarea ei. Învestește într-un supliment de bună calitate pentru a calma simptomele.
  4. Vitamina D – Cercetatorii de la CHA University School of Medicine din Coreea de Sud au identificat faptul că persoanele care au deficit de vitamina D au un risc mai mare de a dezvolta dermatită de contact. Pentru a-ți „reumple” rezervele de vitamina D, petrece mai mult timp la soare, consumă alimente bogate în acest nutrient (halibut, macrou, somon, sardine și ton, anumite ciuperci, ouă etc.) sau ia suplimente nutritive cu vitamina D.

 

Lifestyle și prevenție


  • nu te mai scărpina –mâncărimea este intensă, dar scărpinarea poate afecta situația
  • aplică comprese reci, umede– acestea pot calma pielea și ameliora mâncărimea
  • medicamente sau creme anti-mâncărime – aplica o cremă sau loțiune anti-mâncărime pe zona afectată. O crema hidrocortizon poate ameliora temporar mâncărime, iar un antihistaminic oral, cum ar fi difenhidramina, pot scuti mâncărime severă și vă ajuta să dormiți
  • hirateazăți pielea de cel puțin două ori pe zi – în mod special, mai ales când ieși de la dus
  • păstrați-vă unghiile tăiate-unghiile scurte pot face mai puține leziuni ale pielii, mai ales dacă aveți tendința să vă scărpinați în timp ce dormiți
  • faceți băi calde– pregătiți-vă baia cu apă calda,  nu fierbinte. Se presară bicarbonat de sodiu, fulgi de ovăz nepreparate sau fulgi de ovăz coloidal (Aveeno, altele). Folosiți săpunuri blânde, fără coloranți sau parfumuri. După spălare, aplicați crema hidratantă neparfumată pentru a proteja pielea
  • evită factorii care o declanșează– observați ce pare să aducă la reapariția și evitați
  • folosește săpun fără miros
  • evitarea substanţelor chimice şi a materialelor ce cauzează erupţia cutanată
  • folosirea de uleiuri de baie în locul săpunului
  • folosirea cât mai puţin posibil a solvenţilor şi utilizarea mănuşilor chirurgicale pentru a se preveni contactul cu substanţe iritante, precum apa, săpunul, detergenţii, prafuri de curăţare, vopsele, substanţe pentru lustruit maşini, podele, pantofi, mobilă sau metale
  • purtarea de mănuşi de piele pentru muncile casnice sau gradinărit
  • îndepărtarea inelelor înainte de a spălarea pe mâini sau înainte de efectuarea muncilor casnice.

 

 

Acest articol are rol informativ și nu înlocuiește consultul medical de specialitate. Atunci când ai o problemă de sănătate trebuie să te prezinți la medic pentru consultație și eventual trimiteri la specialist și analize.
De altfel, indiferent dacă prezinți sau nu simptome ale unor boli, este important să faci anual un control medical general, care să includă analize și investigații