Crampe abdominale

Crampe abdominale

Termenul medical de crampe abdominale este nonspecific (poate implica diverse simptome sau senzații) și se referă la durere însoţită de senzaţia că stomacul se strânge. Crampele la stomac, spasmele stomacale sau, pur şi simplu, durerile de burtă sunt, de fapt, un termen generic folosit pentru o serie întreagă de simptome și senzații diferite.

Crampele de stomac sunt unele dintre cele mai incomode dureri.

Prin „durere de burtă' sau „crampe abdominale' se înțelege durere în orice parte a abdomenului. Prin urmare, lista de potențiale cauze este extrem de variată. Printre organele din abdomen se numără stomacul, intestinul subțire, colonul, ficatul, vezica biliară și pancreasul, iar cauza durerii o poate constitui o afecțiune a oricăruia dintre aceste organe. De exemplu, o intoxicație alimentară, meteorism, indigestie, o infecție, intoleranța la lactoză, boala Crohn etc.

Ocazional, durerea este resimțită la nivelul abdomenului, dar radiază de la organele din apropiere, dar care nu sunt situate în cavitatea abdominală, cum ar fi plămânii, rinichii, uterul sau ovarele.

Nu trebuie să apelezi mereu la un medic pentru a scăpa de ele, pentru că poţi încerca câteva dintre remediile bunicii.

Iată câteva sfaturi care te pot ajuta să scapi de crampele la stomac:

  • Pune o compresă caldă pe stomac şi înveleşte zona. Poţi folosi o sticlă de plastic umplută cu apă caldă.
  • Fă o baie fierbinte şi îmcearcă să stai în apă 15-20 de minute.
  • Masează uşor stomacul.
  • Încearcă sucul de aloe vera (se găseşte în magazinele naturiste)
  • Evită alcoolul, sucurile, mâncarurile grase sau cu mult ulei.
  • Dacă persistă crampele apelează la un medic sau un farmacist.

Crampe abdominale. Simptome


Crampele fac parte dintr-o serie de simptome numite generic „dureri abdominale', alături de colici și de durerile de stomac localizate.

Cauzele crampelor abdominale sunt multiple și, de cele mai multe ori, nu sunt corelate.

Principale cauze ale crampelor abdomniale sunt infecțiile, dar și obstrucția interstinelor și alte tulburări intestinale, cum sunt toxiinfecțiile alimentare sau indigestiile.

Unele infecții din alte zone ale corpului pot provoca și dureri de burtă. Infecțiile din sânge, de exemplu, pot duce la apariția unor bacterii în tractul digestiv, care pot provoca modificări în digestie, provocând probleme cum ar fi diareea sau constipația.

De asemenea, în cazul femeilor, crampele abdominale pot fi provocate de menstruație.

În mod obișnuit, vorbim despre crampele stomacale ca fiind orice fel de durere sau senzație de disconfort percepută oriunde în regiunea stomacului.

Durerea poate fi internă sau la suprafaţă, poate fi provocată de afecţiuni ale organelor interne, de alimente contaminate cu paraziţi sau chiar provocată de efort, atunci când vorbim despre crampe musculare. Din acest motiv, lista potențialelor cauze este lungă și foarte variată.

În abdomen se regăsesc unele organe care pot fi afectate de diverse boli și inflamații, iar simptomele acestora se pot încadra la categoria „crampe'. Printre aceste organe se numără:

  • intestinele – gros și subțire
  • rinichii
    apendicele
  • splina
  • stomacul
  • vezica biliară
  • ficatul
  • pancreasul

Pe lângă crampele provocate de posibilele afecţiuni ale organelor mai sus menţionate, crampele pot fi şi de natură musculară.

În funcție de intensitate și de durată, iată care sunt simptomele celorlalte tipuri de dureri abdominale:

Dureri de stomac localizate

Durerile de stomac localizate apar doar într-o zonă a abdomenului. Sunt adesea provocate de problemele apărute la nivelul unui anumit organ. Durerea de acest tip poate varia în intensitate, dar poate fi și constantă și de durată, în funcție de gravitatea situației. Ulcerul stomacal (adică răni deschise pe partea interioară a stomacului) este printre cele mai des întâlnite afecțiuni care pot provoca dureri de stomac localizate.

Colici stomacale

Acest tip de durere stomacală se manifestă brusc și intens, seamănă cu un spasm muscular sever și poate semnala prezența unor afecțiuni mai grave, cum ar fi pietrele la rinichi sau în vezica biliară. Durerea poate să apară în momentul în care aceste așa-numite pietre – sau calculi – încep să se miște de-a lungul canalelor sistemului excretor.

Dureri abdominale cronice

Durerile abdominale sunt considerate cronice dacă persistă mai mult de 3 luni. Acestea pot fi prezente în permanență, ori se pot manifesta episodic. În general, durerile abdominale cronice apar la copiii de peste 5 ani. Durerile abdominale cronice pot avea diverse cauze, începând de la intoleranța la lactoză, constipație și reflux gastrointestinal și până la infecții parazitare ori sindrom de colon iritabil sau boala Crohn.

Dureri abdominale recurente

Durerile abdominale recurente sunt durerile care apar de cel putin 3 ori în decursul a 3 luni. Acestea sunt suficient de severe încât să impiedice desfașurarea activităților zilnice. Durerile abdominale recurente pot avea mai multe cauze, atât de natură fizică, cât și de natură psihică. Cele mai comune cauze ale acestora sunt: intoleranța la lactoză, arsurile, anxietatea, depresia, constipația sau infecțiile de tract urinar, boala inflamatoriei intestinală, infecție parazitară, ulcer stomacal.

Dureri abdominale generalizate

Durerea abdominală generalizată este cea care se simte la nivelul întregii cavități abdominale, nu este localizată într-un anumit punct. Aceasta poate avea mai multe cauze, printre care și: colită ulcerativă, sensibilitate la gluten, hepatită, endometrioză.

Pentru o mai bună diagnosticare, este important să putem face diferența între tipurile de simptome:

  • durere la nivelul abdomenului
  • senzația ca stomacul se strânge
  • toxiinfecția alimentară
  • constipația
  • diareea
  • balonarea
  • gastroenterita
  • refluxul gastroesofagian
  • stările de vomă
  • stresul

Crampele sunt dureri de stomac fluctuante, care vin și dispar la un interval anume. Poate fi vorba de minute sau chiar ore.

Pot să dispară complet fără tratament și sunt asociate cu alte probleme medicale, cum ar fi diareea, constipația, balonarea sau flatulența.

Cum evităm diareea?

Diareea este una dintre cele mai neplăcute stări ale corpului uman, iar episoadele acută durează chiar și două zile, perioadă în care numărul scaunelor moi sau lichide atinge cote foarte ridicate.

Diareea provoacă deshidratare și pierderi de săruri minerale, iar când e cauzată de bacterii sau virusuri, poate fi însoțită și de stări febrile.

Printre cele mai cunoscute cauze ale apariției diareei se numără infecțiile bacteriene cu Salmonella, Campylobacter, Escherichia coli, Shigella, Vibrio cholarae, Clostridium perfringens, Klebsiella oxytoca, Plesimonas shigelloides, Salmonella typhi, Yersinia enterocolitica sau Bacilus cereus. Alimentele și apa contaminate cu aceste bacterii provoacă diaree.

De asemenea, diareea poate fi provocată și de virusuri, precum rotavirusurile, coronavirusurile, parvovirusurile, calicivirusurile, astrovirusurile, enterovirusurile.

Paraziții din apă, dar și anumite infecții fungice, intoleranțe alimentare și administrarea unor medicamente sunt alte cauze frecvente ale diareei.

Pe lângă medicamente, un bun tratament pentru diaree trebuie să fie completat de adoptarea unui regim alimentar care este sărac în alimente ce pot provoca aciditate și disconfort gastric.

Sunt recomandate, în schimb, alimente precum bananele, brânza, ovăzul, orezul și pâinea prăjită.

 

Crampe abdominale. Cauze


Crampele abdominale pot fi provocate de o serie de cauze care, de multe ori, nu au nimic în comun una cu cealaltă.

Principalele cauze sunt infecțiile, creșterea anormală a unor organe, obstrucția (blocajul) intestinelor sau a altor organe și tulburările intestinale, cum ar fi toxiinfecțiile alimentare şi indigestia.

Pe lângă infecțiile și afecțiunile organelor aflate în stomac, o altă posibilă cauză pentru crampele stomacale este migrarea unor infecții din alte zone ale corpului.

De exemplu, infecțiile gâtului sau din sânge pot duce la apariția unor bacterii în tractul digestiv, bacterii care pot provoca modificări în digestie și pot duce la probleme cum ar fi diareea sau constipația.

Crampele asociate cu menstruația sunt o altă sursă potențială de dureri în partea de jos a abdomenului, dar aceste situații sunt mai rar întâlnite.

Crampele din perioada menstruației provoacă, de obicei, dureri în zona pelvisului.

Crampele stomacale sunt, de obicei, marcate prin dureri abdominale de intensitate redusă. Acestea pot fi provocate de afecțiuni minore ale stomacului, între care:

  • motilitate intestinală accelerată (spasmele colonului accelerează eliberarea conţinutului)
  • enterite şi colite
  • antibiotice
  • parazitoze
  • obstacole pe calea digestivă (polipi, tumori)
  • stres
  • tulburări hormonale
  • ciclu menstrual

 

Când trebuie să apelezi la doctor?


În mod normal, durerile slabe de stomac și crampele pot să dispară de la sine, fără să fie nevoie de tratament sau de investigații medicale.

În unele cazuri, însă, crampele preced anumite afecțiuni care, dacă nu sunt tratate la timp, se pot transforma în probleme medicale grave.

Fă-ți o programare la medic în cazul în care apar aceste simptome:

  • crampe abdominale care durează mai mult de 24 de ore
  • constipație de durată
  • stări de vomă
  • o senzație de usturime în timpul urinării
  • febră
  • pierderea apetitului
  • pierderi inexplicabile în greutate

De asemenea, contactează medicul tău în cazul în care ești însărcinată sau alăptezi și ai dureri abdominale.

 

Când trebuie să apelezi de urgență la salvare?


În cazul în care crampele pe care le resimți sunt severe, acute, de durată și intense, e cazul să contactezi de urgență la salvare.

La fel, dacă durerile sunt însoțite de următoarele simptome:

  • scaune cu sânge
  • febră mare (peste 38 de grade Celsius)
  • amețeală și stări de vomă persistente
  • piele îngălbenită
  • balonare sau o sensibilitate acută a abdomenului
  • dificultăți în respirație

Atunci când crampele sunt asociate cu traumatisme (în urma unui accident, de exemplu), cu o senzație de presiune sau dureri în piept, este cazul să suni imediat la 112.

 

Diagnosticarea crampelor abdominale:


În cazul în care urmează să mergi la medic, trebuie să ştii că durerile abdominale pot fi diagnosticate printr-o serie de teste, precedate de o examinare corporală.

Aceasta include palparea diferitelor zone ale stomacului, pentru a depista eventualele organe umflate sau alte probleme care pot fi simţite prin apăsare.

În funcţie de rezultatele examenului, medicul va şti ce teste au prioritate. Radiografiile şi ecografiile sunt utilizate de obicei pentru a vizualiza organele şi ţesuturile în detaliu.

Aceste teste pot să detecteze eventualele tumori, fracturi sau inflamaţii ale organelor din abdomen.

Alte teste includ:

  • colonoscopia – (o analiză imagistică a colonului şi a intestinelor)
  • endoscopia – (o analiză care poate detecta inflamarea şi neregulile din esofag şi din stomac)
  • radiografii speciale care folosesc substanţe de contrast pentru a depista eventualele ulcerări, inflamaţii, blocaje şi alte anormalităţi prezente în stomac.

În acelaşi timp, medicul poate să dispună efectuarea unor teste de sânge, urină şi scaun, pentru a vedea dacă e depistată prezenţa unor bacterii, viruşi sau paraziţi periculoşi pentru organism.

 

Tratament pentru crampe abdominale


Primul gest

În cazul în care te confrunţi cu crampe frecvente, există modalități prin care poţi ameliora pentru scurt timp durerile, dar şi metode de durată care pot trata cauza principală a acestor probleme.

  • ceai depurativ
  • vezi şi remediile naturiste
  • te adresezi medicului, în vederea stabilirii cauzei

 

Tratament clasic pentru crampe abdominale


În funcţie de cauza crampelor, există mai multe medicamente pe care le poţi lua ca să scapi de aceste simptome.

  • Toxiinfecţie alimentară – Filtrum este un supliment alimentar care absoarbe substanţele toxice, bacteriile, viruşii şi paraziţii care pot contamina alimentele.
  • Gastrită sau gastroenterită – antibiotice.
  • Colită ulcerativă şi boala lui Crohn – aminosalicilaţi sau corticosteroizi.
  • Sindromul colonului iritabil – medicamente antispastice.

 

Tratament naturist pentru crampe abdominale


Printre cel mai des întâlnite metode naturiste pentru calmarea crampelor sunt ceaiurile, căldura şi masajul stomacal.

Cu toate acestea, este indicat să ceri întotdeauna opinia unui medic dacă durerile de stomac se acutizează sau persistă o perioadă mai îndelungată.

Ca o metodă de tratament, puteți încerca varianta naturistă:

 

Dietă:

În caz de crampelor abdominale, se recomandă un regim alimentar care să favorizeze ameliorarea durerilor, reducând totodată riscul de constipație, diaree, balonare sau flatulență. Alimentele recomandate sunt cele ușor de digerat, care pot calma durerile, readucând totodată echilibrul la nivel gastrointestinal.

Alimentele recomandate în cazul crampelor abdominale sunt următoarele:

  • Bananele – ușor de digerat și hrănitoare, bananele sunt recomandate de medici în caz de afecțiuni gastrointestinale.
  • Orezul – orezul fiert poate calma iritațiile de la nivelul stomacului, combătând totodată diareea.
  • Merele – substanțele din măr au capacitatea de a distruge bacteriile dăunatoare de la nivelul tractului intestinal. Se recomandă însă să se consume în cantități moderate pentru a se evita formarea gazelor.
  • Pâinea prăjită – aceasta combate aciditatea de la nivelul stomacului, reducând durerile și combătând arsurile.
  • Morcovii – morcovii sunt în mod deosebiti recomandați în caz de dureri abdominale asociate cu constipația, acesta fiind un laxativ natural foarte eficient.
  • Iaurtul – acesta conține probiotice, adică bacterii benefice pentru sănătatea intestinală.

Alimente interzise în cazul crampelor abdominale:

  • Laptele de vacă
  • Drojdia
  • Citricele și legumele acide precum roșia
  • Cofeina
  • Grâul, porumbul

De asemenea, se recomanda evitarea alimentelor care pot irita tractul digestiv:

  • Carnea grasă sau procesată
  • Fructele de mare
  • Produsele din soia
  • Zahărul, fructoza, îndulcitorii artificiali
  • Băuturile alcoolice
  • Fructele deshidratate
  • Condimentele, alimentele picante

 

Acupunctură:

Acupunctura este o metodă terapeutică originară din China care constă în inserția, la diferite profunzimi, a unor ace lungi, foarte subtiri, in puncte specifice de pe suprafața organismului. Are la baza teoria conform careia prin corp circulă cuante de energie numită „chi’ (energia vieții).

Metoda provine din China și este tot mai răspândită în Europa. Ea se bazează pe teoria meridianelor energetice. Meridianele de curgere a energiei pot fi accesate prin mai mult de 350 de puncte aflate la suprafața organismului. Prin plasarea acelor în aceste zone, foarte atent selecționate, se restabilește circulația energetică prin organism și boala este inlaturată.

Acupunctura este o procesură dureroasă, dar în același timp vindecă și previne boli, crește imunitatea și poate fi folosită în scop terapeutic.

Acupunctura este bazată pe metode tradiționale, nicidecum pe știință, însă oamenii cu opinii marginale spun că este foarte eficace. Dar acupunctura este considerată o medicină alternativă nu medicină „de bază’, pentru că nu poate fi verificată foarte precis. Practica acupuncturii datează din secolul 2 î.e.n. în China.

Practic, acupunctura preia de la medicina tradițională chineză foarte multe date și procedee.

O şedinţă durează aproximativ 40-50 de minute. Întâi are loc o consultaţie, o anamneza holistică în care se stabileşte schema de tratament. Sunt folosite scheme antice de tratament, reguli clare de dirijare a energiei în meridiane, astfel încât nu există dubii şi nici erori. Pot fi răspunsuri diferite la tratament datorită reactivităţii individuale.

Beneficiul se simte de la primele şedinte pentru afecţiuni acute sau cele instalate recent. În aceste cazuri sunt suficiente 10 şedinţe. La afecţiunile cronice prelungirea tratamentului depinde de răspuns individual şi de gravitatea dezechilibrului.

 

Reflexoterapie:

Reflexoterapia este o formă de masaj localizat, realizat în general la nivelul tălpilor, palmelor și lobului urechii. Este o tehnică destul de avansată, fiindcă indiferent de zona masată, trebuie urmată o hartă precisă a punctelor cheie energetice. Practic, la o diferență de nici un centimetru se pot afla punctele unor organe diferit, motiv pentru care precizia este esențială.

Reflexoterapia poate vindeca afecțiuni de la nivelul întregului organism. Tratează cu succes anemia, prin reglarea procesului de asimilare a nutrienților. La nivel digestiv reduce constipația sau diareea și poate trata enterocolita.

Dacă sistemul imunitar nu este suficient de puternic pentru a le vindeca în două săptămâni, reflexoterapia poate fi utilizată pentru răceli, gripe, bronșită, astm bronșic, sinuzite sau rinite. Calmează și durerile de cap și migrenele.

La nivelul pielii, reflexoterapia reduce celulita și favorizează eliminarea apei în exces, precum și arderea grăsimilor în caz de obezitate. Există tratamente specifice și pentru acnee, psoriazis sau dermatită, afecțiuni în care inflamația este severă și constantă.

Alte două efecte recunoscute ale reflexoterapiei sunt cele asupra hemoroizilor, atunci când gravitatea bolii nu este severă, dar și asupra reumatismului, a căui evoluție poate fi ținută sub control prin reducere inflamației și blocajelor de la nivelul articulațiilor.

 

Automasaj abdominal:

Se fac mişcări circulare şi în spirală, pornind de la ombilic, ca punct central, dinspre dreapta spre stânga (în sensul acelor de ceasornic), se efectuează timp de 10 minute, de 2-3 ori pe zi.

Cel mai simplu masaje sub formă de perii sau mănuși   aplicați în timpul dușului.

Cu ajutorul lor, crampele abdominale sunt îndepărtate, alimentarea cu sânge a zonei tratate este activată.

În tandem cu astfel de dispozitive, scruriile și cojile funcționează perfect.

 

Ceaiuri:

Disconfortul abdominal cauzat de balonare, crampe sau indigestie este frecvent și ușor tratabil cu ceaiuri care au efect calmant, antispasmodic și antiinflamator.

  • Ceaiul de gălbenele – este eficient pentru calmarea crampelor abdominale și se prepară o infuzie din două lingurițe cu vârf de floare uscată, la 300 ml apă clocotită. Ceaiul se lasă la infuzat timp de 3-5 minute, după care se strecoară și se bea călduț, de trei ori pe zi, cu 30 de minute înainte de masă.
  • Ceaiul de mușețel – este recomandat pentru a calma crampele, inflamațiile și durerile abdominale. Se prepară o infuzie din două lingurițe de plantă uscată, la 200ml de apă fierbinte. Se acoperă vasul și se lasă la infuzat timp de 3-4 minute, după care se strecoraă și se consumă călduț, cu înghițituri mici și dese, până la trei căni zilnic.
  • Ceaiul din flori de salcâm – calmează durerile de burtă și are efect relaxant general. Se prepară o infuzie dintr-o linguriță de flori uscate, la o cană cu apă fierbite. Se acoperă vasul timp de 10 minute, după care se strecoară. Cantitatea de ceai astfel obținută se împarte în trei doze, care se vor consuma cu jumătate de oră după mesele principale.

 

Pulbere de cărbune:

Cărbune medicinal: se administrează câte 1g, zilnic, dimineaţa şi seara; are rol detoxifiant şi calmează crampele.

Se comercializează sub formă de pudră, tablete sau capsule. Iată câteva informaţii culese de pe prospect.

Ingrediente – cărbune activ 250 mg, agent de încărcare (lactoză monohidrat), agenţi de întărire: polividonă K30 şi gelatină, agent de umezire (amidon de porumb).

Cărbunele activ contribuie la reducerea flatulenţei după consumul de alimente. Utilizare câte 5 comprimate înainte şi după masă.

Atenţionări – A se utiliza cu 2 ore înainte sau la 2 ore după administrarea de alte suplimente alimentare sau medicamente. Nu se recomandă administrarea în caz de obstrucţii intestinale, intervenţii chirurgicale recente, hemoragii intestinale. Suplimentele alimentare nu înlocuiesc o dietă variată şi echilibrată şi un mod de viaţă sănătos.

A nu se depăşi doza recomandată pentru consumul zilnic. Dozele pentru copii vor fi recomandate de medic. A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor mici. A se consuma înainte de data expirării înscrisă pe ambalajul produsului. A se păstra la temperaturi sub 25°C, în ambalajul original.

 

Căldura:

Căldura are un rol liniştitor asupra muşchilor stomacali şi acţionează mai ales atunci când crampele sunt provocate de întinderi musculare.

 

Prevenirea crampelor abdominale


Nu toate tipurile de crampe pot fi prevenite, pentru că unele sunt cauzate de organe sau afecţiuni medicale asupra cărora nu putem avea control.

Cu toate astea, poţi reduce riscul apariţiei crampelor stomacale dacă ţii cont de următoarele sfaturi:

  • Urmează o dietă sănătoasă – consumă alimente uşoare până la dispariţia simptomelor sau a crampelor. Dacă durerile sunt însoţite de vărsături, nu mânca nimic în următoarele 6 ore.
  • Bea apă cât mai des – renunţă, în acelaşi timp la băuturi complexe, carbogazoase sau care conţin cafeină.
  • Fă exerciţii fizice regulate şi nu te abţine de la a face mişcare.
  • Nu încerca exerciţii fizice abdominale în cazul în care ai crampe musculare abdominale.
  • Pune porții mai mici la masă
  • Renunță la mâncărurile condimentate
  • Consumă alcool în cantități cât mai mici

Dacă suferi de o boală intestinală cum ar fi Boala lui Crohn, urmează dieta pe care ți-a stabilit-o medicul tău gastroenterolog.

De asemenea, dacă te întinzi în pat la scurt timp după ce ai mâncat, s-ar putea să ai de-a face cu crampe stomacale.

O idee bună este să aștepți cel puțin două ore după masă, înainte să te așezi în pat.

 

Crampele abdominale din timpul sarcinii


Sarcina este momentul când au loc cele mai mari schimbări și chiar transformări ale corpului tău.

Chiar dacă este prima ta sarcină sau nu, mereu va fi o experiență unică, care atrage după ea o serie de întrebări pentru tine, viitoarea mămică.

Crampele sunt comune în timpul sarcinii. Acestea sunt contracții ale mușchilor și pot fi destul de neplăcute.

Multe femei au dureri abdominale (crampe) în timpul ciclului menstrual. Dar când simțim aceleași dureri și în timpul sarcinii s-ar putea să ne îngrijoreze.

 

Iată care sunt unele dintre cele mai întâlnite cauze:

  • Balonarea – este unul dintre cele mai frecvente simptome în timpul unei sarcini. Este provocată de nivelul ridicat de progesteron pe care îl produce organismul tău. Acest hormon are rolul de a relaxa corpul, ceea ce duce la încetinirea digestiei.
  • Contracțiile Braxton – Hicks – apar cel mai des în al treilea trimestru al sarcinii. Sunt contracții neregulate care dau senzația de încordare a mușchilor. Sunt inofensive, dar va trebui să iei legătura cu medicul tău în cazul în care devin regulate.
  • Mișcările fătului – atunci când copilul tău se mișcă în uter, aceste reacții pot da senzația unor crampe sau a unor contracții. Sunt frecvente în trimestrul al doilea și, pentru că fătul este încă prea mic ca să resimți puternic loviturile, le vei percepe drept crampe sau spasme.
  • Întinderi musculare – în timpul sarcinii, muşchii stomacului se întind, pentru a putea acomoda mai bine fătul. Senzaţia poate fi una de spasme şi poate duce la dureri acute, dar acestea sunt considerate a fi comune în timpul sarcinii.

 

Când trebuie să te ingrijorezi?

De cele mai multe ori, crampele din timpul sarcinii sunt doar o parte a procesului. Destul de rar îți pot da motive de îngrijorare.

Când durerile abdominale nu sunt suportabile și sunt însoțite de alte simptome, trebuie să te adresezi doctorului.

Dacă în primele săptămâni de sarcină ai dureri severe, este foarte important să îți contactezi imediat ginecologul.

Chiar dacă, în mod normal, crampele nu sunt un motiv de îngrijorare, durerile severe și de durată ar trebui verificate.

Dacă durerile abdominale sunt însoțite de sângerări, durere sau arsuri când urinezi, ai, din nou, motive să îți suni medicul.

Infecțiile tractului urinar sunt destul de comune în timpul sarcinii. Nivelul pH-ului se schimbă în această perioadă și astfel devii mai predispusă infecțiilor.

 

Ce pot face pentru a atenua disconfortul?

Pentru cele mai multe femei, crampele în perioada sarcinii sunt destul de inconfortabile, dar nu necesită calmante.

Dacă ai dureri care sunt destul de greu de suportat și ginecologul tău este sigur că nu sunt probleme în spatele acestor crampe, poți atenua disconfortul.

Dacă observi o creștere în intensitate a durerilor abdominale, ar trebui să observi atent semnalele pe care ți le trimite corpul tău. S-ar putea să ai nevoie de mai multă odihnă decât înainte de sarcină.

Asigură-te că te-ai hidratat suficient, pentru că acest lucru ajută la atenuarea crampelor.

Este important ca în timpul sarcinii să consumi mai multe lichide decât în mod normal, pentru că sunt diverse cauze care pot duce la deshidratare (grețuri dimineața).

Fă-ți timp pentru băi calde și relaxante. Apa caldă poate atenua durerile abdominale.

 

Foto: Pixabay

Acest articol are rol informativ și nu înlocuiește consultul medical de specialitate. Atunci când ai o problemă de sănătate trebuie să te prezinți la medic pentru consultație și eventual trimiteri la specialist și analize.
De altfel, indiferent dacă prezinți sau nu simptome ale unor boli, este important să faci anual un control medical general, care să includă analize și investigații