HomepageSeparatorSfaturi Practice

Colesterol mărit (LDL, hipercolesterolemie)

de Libertatea pentru femei,

Știm despre colesterol că e o problemă dacă valorile lui sunt mari. Dar ce este, de fapt, colesterolul? Colesterolul e o substanţă de care organismul are nevoie. Se găseşte în sânge şi în fiecare celulă a organismului. Nivelul total al colesterolului se împarte în colesterolul bun (HDL) şi cel rău (LDL). 75% din colesterol e produs de ficat, iar restul provine din alimentele de origine animală. Iată ce înseamnă colesterol mărit (hipercolesterolemie).

Denumirea vine din limba greacă, unde ”chole” înseamnă bilă și stereos, solid. În chimie, este un sterol, un alcool organic din țesuturile organismului, transportat în sânge. Colesterolul ajunge să se stabilească în principal la nivelul ficatului, măduvei spinării, creierului, dar și la nivelul vaselor de sânge, joacă un rol important, fiind cel care menține integritatea celulelor, reglează vâscozitatea sângelui, sintetizează acizii biliari, ajută la metabolismul vitaminelor solubile în grăsimi, precum A, D, K și E. În plus, colesterolul intervine în sistemul imunitar și asupra producerii de hormoni ai glandelor suprarenale și sexuale.

Colesterolul mărit (hipercolesterolemia) poate fi moștenit, dar el este adesea rezultatul unei alimentații nesănătoase. Colesterolul poate fi, însă, prevenit și tratat. O dietă sănătoasă, exerciții practicate în mod regulat și, câteodată, tratamentul medicamentos pot reduce cu succes colesterolul.

Tipuri de colesterol

1.       Colesterol HDL sau lipoproteine cu densitate mare. Este colesterolul ”bun” și ajută la transportul trigliceridelor la ficat, pentru excreție.

Cuprins

2.       Colesterol LDL, așa-numitul colesterol ”rău”, care ajuns la un nivel crescut, duce la accidente vasculare cerebrale, cardiace, oculare.

Simptome de colesterol mărit (LDL)

Colesterolul mărit nu are simptome. Analizele de sânge sunt cele care pot arăta dacă ai colesterolul mare.

Când trebuie să mergi la medic

Întreabă-ți medicul dacă trebuie să-ți faci analize de sânge pentru a vedea nivelul colesterolului. Testarea se face, de obicei, din 5 în 5 ani.

Dacă nivelul colesteroului nu este unul în limite normale sau dacă ai în familie persoane cu coleserol mare, boli de inimă, diabet sau tensiune, medicul îți poate recomanda să-ți faci analize mai des.

Colesterol mărit. Cauze

  • sedentarismul
  • obezitatea
  • dieta nesănătoasă
  • moștenirea genetică

Colesterol mărit (LDL). Factori de risc

Următorii factori pot crește riscul unei hipercolesterolemii:

  • dieta nesănătoasă – grăsimile saturate, de origine animală (în special carnea roșie), dar și cele găsite în unele produse de patiserie sau biscuiți, pot crește nivelul colesterolului.
  • obezitatea – indice mare de masa corpoală
  • circumferința taliei – peste 102 centimetri, la bărbați, și peste 89 de centimetri, la femei
  • sedentarismul – crește riscurile, în timp ce sportul ajută la creșterea colesterolului bun (HDL)
  • fumatul – deteriorază vasele de sânge, făcându-le să acumuleze depozite de grăsime. De asemenea, fumatul poate scădea nivelul colesteroului bun
  • diabetul – nivelul ridicat de zahăr din sânge crește colesterolul rău și îl scade pe cel bun

Colesterol mărit. Complicații

Cum se pune diagnosticul de colesterol mărit

Analizele de sânge sunt cele care arată nivelul colestrorului. Colesterolul total, colesterolul LDL, colesteroul HDL si trigliceridele sunt foarte importante în diagnosticare. Iată care sunt valorile normale ale colesterolului:

  • colesterol total <200 mg/dl
  • colesterol LDL <100 mg/dl
  • colesterol HDL >60 mg/dl
  • trigliceride <150 mg/dl

Pentru copiii între 4-19 ani valorile normale sunt:

  • colesterol total <170mg/dl
  • colesterol LDL <110 mg/dl.

Pregătirea pentru analizele de colesterol

Pentru rezultate elocvente, nu trebuie să mănânci nimic timp de 9 – 12 ore înainte de recoltarea probelor de sânge și să bei doar apă. De asemenea, în dimineața în care mergi la recoltare, poți bea apă.

Pregătirea pentru consultație

Dacă vrei să-ți faci un control de rutină sau dacă ai un istoric de colesterol mărit în familie, fă-ți o programare la medic. Iată ce trebuie să ai în vedere înainte de a merge la cabinet:

Doctorul tău îți poate prescrie analizele corespunzătoare, pe care le poți face chiar și în aceeași zi, dacă programul laboratorului permite acest lucru. Atenție, însă! Nu trebuie să mănânci nimic înainte sau mergi la recoltare în altă zi.

Notează-ți simptomele pe care le ai. Colesterolul mărit nu are simptome, dar poate provoca diverse afecțiuni, care se pot manifesta. Este important să îi spui medicului cum te simți.

Notează-ți informațiile legate de eventualele afecțiuni de care suferă membrii familiei, care pot conta în evaluarea unor potențiale riscuri.

Fă o listă cu medicamentele pe care le iei, chiar dacă sunt vitaminte, suplimente eliberate fără rețetă.

Fii pregătit să povestești care sunt obiceiurile tale alimentare și regimul de viață.

Notează-ți întrebări pe care să i le adresezi medicului.

Tratament pentru colesterol mărit

Tratamentul medicamentos poate fi unul de lungă durată, dar el va fi însoțit de un regim alimentar. Tratamentul poate fi unul oral sau injectabil și va fi recomandat de medic pentru fiecare caz în parte. Printre medicamentele prescrise în colesterolul mărit sunt și suplimentele pe bază de Omega 3.

Tratament naturist pentru colesterol mărit

  • beta-sitosterol
  • sitostanol
  • orz
  • psyllium
  • tărâțe de ovăz

Dieta în colesterol mărit (LDL)

O alimentaţie corectă nu presupune să renunţi definitiv la grăsimi, ci doar să te orientezi spre cele sănătoase şi să ai grijă la cantităţile pe care le consumi. În plus, încearcă pe cât posibil să eviţi acele alimente care nu sunt recomandate persoanelor cu un nivel ridicat al colesterolului rău.

Principala cauză a problemelor cu colesterolul o reprezintă alimentaţia nesănătoasă. Ca să schimbi acest lucru, nu e nevoie de sacrificii exagerate. Nu trebuie să renunţi la ouă, smântână şi unt, ci doar să ai grijă la cantitatea consumată, să le prepari sănătos şi să foloseşti (unde e cazul) variantele degresate. Două ouă pe săptămână nu-ţi fac rău, iar dacă nu ai deloc probleme de sănătate, poţi consuma chiar câte un ou în fiecare zi. Ideal este să reduci sau să ai grijă la consumul de grăsimi animale din carne, cârnaţi şi produsele lactate. Pentru asta, alege carnea de pui, peștele, kefirul şi brânza de vaci degresată. Înlocuieşte pâinea albă cu cea intermediară sau neagră, fructele uleioase cu cele proaspete, untura şi prăjelile cu ulei de măsline, cartofii prăjiţi cu cei copţi, omleta cu ouă fierte, organele de animale cu peşte şi fructe de mare. Aceşti paşi spre o dietă echilibrată vor asigura scăderea colesterolului rău şi creşterea celui bun.

Produse care scad colesterolul ”rău”

  • Peştele (ex: somonul) este reccmandat deoarece grăsimea lui conţine acizi graşi Omega-3.
  • Uleiul de măsline conţine acizi graşi Omega-3, care reglează nivelul de colesterol din sânge.
  • Cerealele integrale sunt benefice datorită aportului de fibre, care au proprietatea de a prinde pe suprafaţa lor moleculele de colesterol din intestine.
  • Vinetele şi alte legume care conţin vitamina C menţin supleţea vaselor de sânge şi înhibă formarea plăcilor de aterom, care au în compoziţia lor colesterol.
  • Seminţele de in şi de floarea-soarelui conţin acid linoleic care pot reduce colesterolul.
  • Fructe şi legume proaspete de sezon sau conservate şi congelate

Fructe și legume care scad colesterolul ”rău”

Fitosterolii sau sterolii sunt compuşi vegetali care pot îmbogăţi anumite alimente vegetale: uleiuri, cereale, fructe şi legume proaspete, fructe oleaginoase. Aceste substanţe seamănă mult cu colesterolul, dar nu au nici un efect negativ asupra sănătăţii. Consumând între 1 şi 3 g de steroli vegetali pe zi poţi reduce nivelul colesterolului cu 5-15%, fără a diminua colesterolul bun (HDL), care protejează arterele. Sterolii vegetali se găsesc în uleiul de colza, porumb, floarea – soarelui, seminţe de susan, nucă de caju, migdale, arahide, boabe de porumb, grâu. Fructele şi legume proaspete conţin şi ele steroli: morcovi, pătrunjel, spanac, ardei roşu, roşii, broccoli, piersici, pepene galben, mango.

Alimente contraindicate

  • Carnea grasă (de porc, de vită, de oaie) conţine o cantitate mare de grăsimi saturate şi colesterol.
  • Mezelurile conţin carne grasă şi grăsime adăugată (untură).
  • Untul şi smântâna se prepară din grăsimi animale şi trebuie consumate cu moderaţie.
  • Ouăle pot fi consumate fără să se depăşească numărul de cinci bucăţi pe săptămână. Oul e un aliment hrănitor, însă gălbenuşul conţine colesterol şi de aceea trebuie limitată cantitatea consumată.
  • Uleiurile, chiar şi cele considerate sănătoase, nu trebuie consumate în exces.
  • Produsele de patiserie, biscuiții, snacks-uril sunt și ele dăunătoare.

Colesterol ”bun” vs. colesterol ”rău”

Nivelul total al colesterolului se împarte în colesterolul bun (HDL) şi cel rău (LDL). 75% din colesterol e produs de ficat, iar restul provine din alimentele de origine animală.

Colesterolul HDL ajută la transportul trigliceridelor la ficat, pentru excreție. Colesterul LDL, așa-numitul colesterol ”rău”, care ajuns la un nivel crescut, duce la accidente vasculare cerebrale, cardiace, oculare.

Cât este de periculos colesterolul ”rău”?

S-a demonstrat că nu colesterolul e principala cauză a infarctului, ci un complex de factori de risc, care implică, pe lângă colesterol, fumatul, diabetul, vârsta, hipertensiunea şi depăşirea greutăţii normale. Nu trebuie urmărit doar nivelul total al colesterolului, ci raportul dintre colesterolul bun şi cel rău. Când colesterolul rău (LDL) se menţine la un nivel ridicat pentru mai mult timp, el se va depune pe artere, ceea ce poate fi periculos. Arterele se îngustează şi împiedică circulaţia sângelui, crescând riscul de infarct. Raportul ideal între LDL şi HDL este de 2:1, iar un raport de 4:1 poate fi considerat o problemă.

Lasă-ne emailul tău ca să-ți trimitem zilnic cele mai importante articole scrise de jurnaliștii Libertatea pentru femei

Aboneaza-te
sdk