Anxietatea socială (fobia socială)

Anxietatea socială. Simptome

Situații obișnuite uzuale cu care îți e greu să te confrunți când suferi de această afecțiune pot fi: participarea la petreceri sau evenimente sociale, mersul la muncă sau la școală, interacțiunea cu străinii, ieșitul la întâlniri cu o persoană de sex opus.

Simptome comportamentale și emoționale:

• te temi de situații publice
• te temi să nu te faci de râs
• te temi să vorbești cu persoanele străine
• te temi ca ceilalți să nu observe la tine simptome fizice, cum ar fi: înroșirea obrajilor, transpirație, tremuratul vocii
• eviți situațiile care te-ar putea pune în centrul atenției
• eviți să vorbești cu oamenii
• ești anxios cu privire la evenimente publice care urmează
• după un eveniment social, îți analizezi toate „greșelile” pe care le-ai comis

Simptome fizice:

• puls accelerat
• probleme digestive (de exemplu, diaree)
• greață
• amețeală
• confuzie mentală
• redoare musculară

Simptomele se pot agrava atunci când te confrunți cu stres crescut. Deși evitarea situațiilor care produc stres te poate face să te simți mai bine pe termen scurt, anxietatea va persista în timp dacă nu va fi tratată.

Anxietatea socială. Cauze

Această afecțiune se datorează probabil unei combinații dintre factorii de mediu și moștenirea genetică. Cauzele posibile pot fi:

• genetice
• hiperactivitatea unei structuri a creierului numită amigdala (care controlează reacția de teamă)
• factorii de mediu (poate fi un comportament învățat: îl vezi la cei apropiați în copilărie și îl reproduci; părinți exagerat de protectori cu copiii lor sau care îi țin sub un control prea rigid)

Anxietatea socială. Factori de risc

• istoricul familial
• temperamentul
• experiențe negative în copilărie (abuz fizic, umilire, conflicte familiale, abuz sexual)
• afecțiuni medicale care atrag atenția celorlalți: cicatrici, boala Parkinson etc.

La ce să te aștepți atunci când te prezinți la medic?

Prezintă-te la medic dacă manifești vreunul dintre simptomele enumerate mai sus. Acesta va stabili pe baza consultației și a analizelor dacă e vorba de anxietatea socială sau de o altă afecțiune.

Pregătirea pentru consultație

Ce ai de făcut în vederea consultației inițiale:

• întreabă atunci când faci programarea dacă există unele restricții, de exemplu alimentare
• notează pe o foaie de hârtie toate simptomele pe care le-ai observat
• nu uita să menționezi vreo schimbare majoră apărută recent în viața ta sau un factor de stres
• întocmește o listă cu medicamentele pe care le iei, inclusiv vitamine sau suplimente alimentare

Pentru anxietatea socială sunt câteva întrebări  de bază pe care trebuie să i le pui medicului tău:

• Care e cauza cea mai probabilă a simptomelor?
• Mai există și alte cauze?
• De ce analize e nevoie?
• Ce tratamente sunt disponibile?
• Mai am și alte probleme de sănătate. Cum să le gestionez pe toate?
• Îmi recomandați psihoterapie pentru anxietatea socială?
• Cât de mult timp trebuie să merg la ședințe de psihoterapie și cât de des?
• Această afecțiune este temporară sau cronică?
• Dacă urmez tratamentul, o să mă simt mai în largul meu atunci când o să mă confrunt cu situații care îmi provoacă anxietate?

La ce să te aștepți de la medic?

Medicul îți va pune mai multe întrebări și ar trebui să fii pregătit să răspunzi într-un timp cât mai scurt. Iată ce ar putea să te întrebe referitor la anxietatea socială:

• Când au apărut simptomele?
• Când se produc în general simptomele?
• Ce pare să agraveze sau să calmeze simptomele?
• Cum vă afectează simptomele viața profesională și privată?
• Manifestați vreun simptom de acest gen când vi se pare că nu vă observă nimeni?
• Teama de a nu vă face de râs vă împiedică să faceți anumite lucruri sau să vorbiți cu oamenii?
• Evitați activitățile care vă pun în centrul atenției?
• Cea mai mare frică a dvs este să nu vă faceți de râs în fața celorlalți?
• Mai există cazuri în familie de anxietate socială?
• Ați fost diagnosticat în trecut cu o afecțiune psihică?

Stabilirea diagnosticului pentru anxietatea socială

• examen fizic și analize de sânge pentru a elimina orice cauză fiziologică
• evaluare psihologică

Criterii pentru stabilirea diagnosticului în cazul în care suferi de anxietate socială:

• teamă constantă sau anxietate intensă legată de situații sociale: timp de minim 6 luni
• evitarea situațiilor sociale care produc anxietate sau suportarea foarte greu a acestora
• anxietate intensă, disproporționată cu situația
• anxietate care afectează calitatea vieții
• anxietate care nu e cauzată de o afecțiune medicală, un tratament medicamentos sau de abuzul de droguri sau alcool

Tratament pentru anxietatea socială

Primul gest

• prezintă-te la medic pentru stabilirea diagnosticului și recomandarea tratamentului optim

Tratament clasic pentru anxietatea socială

• psihoterapie (terapie cognitivă comportamentală)
• antidepresive

Tratament naturist pentru anxietatea socială

Valeriană

Ceai verde

Passiflora

Practicarea de exerciții fizice

Odihnă

Dietă echilibrată

Evitarea alcoolului

Limitarea sau evitarea cofeinei

Schimbarea stilului de viață

Anxietatea socială poate fi învinsă dacă, în loc să eviți situațiile care ți-o provoacă, vei încerca să te obișnuiești treptat cu acestea. În timp, încrederea în tine va crește și îți va fi din ce în ce mai ușor să faci față situațiilor sociale. Iată ce strategii poți aplica:

• pregătește-ți niște subiecte de conversație, de exemplu citind ziarul
• practică exerciții de relaxare
• stabilește-ți niște scopuri realiste (de exemplu, când îți faci cumpărăturile, să intri în vorbă cu casiera sau cu vânzătorul)
• fii atent la cât de des apar situațiile în care tu te temi să nu te faci de râs, deoarece e posibil să observi că, în realitate, acestea survin mult mai rar decât te-ai aștepta
• când apare o situație în care crezi că te-ai făcut de râs, amintește-ți că sentimentele pe care le trăiești vor trece și că poți să le faci față

Foto: Pixabay