După un post atât de lung, la masa de Crăciun abia așteptăm să ne delectăm cu bucatele tradiționale. Preparatele din carne de porc sunt cele mai așteptate, cârnații, friptura și caltaboșii care încă se mai pregătesc și la oraș.

Cine ține cu adevărat la tradiție va pregăti și tobă sau sângerete. Iar friptura de porc nu trebuie să lipsească, alături de o friptură din carne de pasăre, mai ușoară. Dar iată ce spune tradiția să pregătim pentru masa festivă de Crăciun.

Aperitivele tradiționale

Nu e masa de Crăciun cu adevărat bogată dacă nu se servește întâi de toate un păhărel de țuică lângă slănină afumată și brânză de burduf. Însoțite de ceapă, acestea sunt aperitivele noastre din moși strămoși. Se mai servește toba de porc rece și delicioasa piftie considerată una dintre cele mai sănătoase preparate de Crăciun, pe care am moștenit-o din vremuri foarte vechi, posibil din gastronomia greacă.

Cine se respectă și vrea să impresioneze musafirii trebuie să mai pună pe masă ghiudem iute, babic, kaizer, salam de Sibiu și câteva feluri de cașcaval și brânză maturată.

Încă din secolele XVIII – XIX s-au mai adăugat la aperitive salata de boeuf, salata de crudități cu varză, țelină și morcov, măslinele sau salata de icre care au devenit și ele nelipsite.

Felurile principale la masa de Crăciun

Românul renunță la obișnuita lui ciorbă în ziua de Crăciun. Zeama lungă, foamea mare, spune o vorbă pe care o știam de la bunica. De aceea masa de Crăciun e consistentă ca să se simtă cu adevărat gustul de sărbătoare.

Cine organizează o masă boierească trebuie să aducă imediat după aperitive câteva preparate din pește și anume șalău în sos sau păstrăv la grătar. Nu trebuie să lipească știuca, dacă ai musafiri pretențioși.

Urmează felurile principale și anume sarmalele cu mămăligă, friptura de porc însoțită de castraveciori acri sau salată de crudități și cârnăciorii făcuți la cuptor sau pe grătar. Toate aceste preparate grele din carne grasă trebuie servite cu un vin roșu, sec și tare.

În Ardeal, se pune adesea la masa de Craciun celebra varză a la Cluj, iar gospodinele au mândria să pregătească în casă pâinea cu cartofi. Pe lângă vin, neapărat se servește și palincă, să topească mai bine grăsimea din atâtea preparate grele.

Dulciurile tradiționale de Crăciun

Pe vremuri erau la mare cinste plăcintele cu brânză dulce sau sărată și plăcintele cu mere. Gogoșile și cornulețele cu nucă și cu gem se serveau și ele la sfârșitul mesei de Crăciun. Dar cel mai râvnit dulce era cozonacul pe care românii au învățat să îl pregătească tot mai elaborat pe filieră franceză.

În mod tradițional, la noi cozonacul este un aluat dulce, umplut cu nuci, stafide și cacao. În Ardeal se face și cozonac cu semințe de mac. Foarte răspândit este la noi și cozonacul cu bucățele de rahat. De la italieni am preluat rețete de cozonac cu fructe confiate, cu cremă dulce de brânză și smântână, iar de la francezi cozonacul  cu ciocolată.

foto: 123rf.com

Pentru desert, încearcă și aceste rețete de prajituri de Craciun sau prajitura Alba ca Zapada.