Sfântul Lup merită respect
Despre Sfântul Lup se știe că i-a fost slujitor și ucenic Sfântului Mare Mucenic Dimitrie. A trăit în cetatea Novae, în regiunea Dunării de Jos, în smerenie. Viaţa lui a fost marcată de sclavia apăsătoare, fiind asuprit de nedreptăţile bogaţilor.
Deşi, după rânduiala romană, era sortit să facă parte din clasa sclavilor, fiind în afara oricăror drepturi şi plin de nevoi, el nădăjduia totuşi că Dumnezeu îl va ajuta şi credea în făgăduinţa Celui de Sus, venit să propovăduiască dezrobirea şi eliberarea, spunând „fericiţi vor fi cei săraci cu duhul, căci a lor este împărăţia lui Dumnezeu”. Şi Lup I s-a alăturat, iubindu-L până la sacrificul suprem, dându-şi viaţa în numele credinţei.
Este făcător de minuni
A rămas în scrierile religioase ca făcător de minuni. Căci, după ce împăratul Maximian i-a tăiat capul sfântului Dimitrie, Lup a înmuiat marginea veşmântului şi un inel în sângele mucenicului martir, săvârşind apoi cu ele multe minuni, vindecând boli şi dureri. Dar împăratul a aflat de faptele miraculoase şi a poruncit ca Lup să fie întemniţat şi torturat, apoi ucis.
Numai că, soldații care au îndreptat armele către el au început să se lovească unii pe alții, rănindu-se. Pentru că nu era botezat, Lup s-a rugat ca Dumnezeu să-i dea botezul înainte de a muri. Și, din senin, s-a pornit să plouă, acesta fiind semnul că a primit botezul de Sus. În cele din urmă, a fost ucis cu sabia, pe 23 august în anul 304, dar a continuat să facă minuni și dincolo de moarte.
Te scapă de lupi și de pagube
Încă din cele mai vechi timpuri, oamenii l-au cinstit pe Sfântul Lup prin serbări speciale. Scrierile religioase menționează că, la finele secolului al șaselea, prințul Petru, fratele împăratului Mauriciu, a vizitat cetatea Novae exact în ziua sărbătorii Sfântului Lup, considerat încă de atunci Părintele săracilor, care s-a jertfit pentru Hristos. În folclorul nostru, această zi se respectă, gospodarii nefăcând niciun fel de muncă, pentru a fi apărați de lupi și de rele.