În vremurile biblice, uleiurile parfumate erau folosite doar în ritualurile religioase și pentru sănătate, fiind mult prea scumpe pentru a fi folosite în scopuri cosmetice.
Există câteva pasaje în Biblie în care credincioșii sunt învățați să folosească uleiurile aromatice doar la rugăciune și doar pentru a aduce ofrande lui Dumnezeu în templu. În Exod este menționată clar interdicția de a folosi uleiurile parfumate în scop personal. Cine îndrăznea să le folosească pentru a se parfuma, avea să fie despărțit de familia lui și trimis în exil.
Parfumurile putea fi întrebuințate doar de către preoți în timpul ritualurilor religioase, pentru rugăciune sau pentru a vindeca anumite suferințe. Doar copiii și bolnavii erau unși cu uleiurile aromatice recunoscute pentru proprietățile lor curative.
Secretele mirului și harul acestui ulei sfințit
Fiecare preot sau călugăr care are în sarcina lui prepararea sfântului mir are și o rețetă secretă. Lista ingredientelor este complicată, iar originea îndepărtată. Toate condimentele vin din Orient și din Indii, așa cum se întâmpla și în vremurile antice. Tămâia, mirtul, aloe, scorțișoara, iasomia, uleiul de trandafiri și alte arome exotice se aduceau cu mare cheltuială din Indii, din America centrală sau de la țărmul Mediteranei.
Se spune despre mir că este făcut din vin alb, ulei de măsline și 7 plante aromate, dar rețeta cuprinde multe alte ingrediente secrete. O parte dintre ele au fost dezvăluite în timp, așa cum a fost uleiul de chimen dulce, uleiul de dafin, smirna, tămâia sau laudanum (o tinctură care în acele vremuri se obținea din trandafirul de stâncă).
Un balsam din Peru, unul dintre secretele mirului
După ce vinul fierbe câteva ore cu ingredientele parfumate, se adaugă uleiul, care trebuie neapărat să fie de măsline, așa cum este scris în Vechiul Testament. După alte câteva ore în care amestecul cu ulei fierbe încet și se decantează, se adaugă un ingredient special numit balsam de Peru, care are consistența mierii, o culoare roșiatică și un gust înțepător. Parfumul lui este foarte concentrat și el dă mirului aroma specială pe care o cunoaștem. Acest balsam, obținut din plante care cresc doar în America centrală, era folosit drept leac pentru numeroase afecțiuni, de la dureri articulare, la difterie, ulcer, răni deschise sau suferințe psihice.
Mirul se pregătește doar în Săptămâna Patimilor și se folosește în cantități foarte mici la botezul copiilor care sunt uniți cu Dumnezeu precum și la sfințirea lăcașurilor de cult.
Alte condimente parfumate menționate în Biblie
Chiar dacă secretele mirului sunt bine păstrate, cine citește Cartea Sfântă cu atenție găsește câteva dintre cele mai importante uleiuri esențiale care se foloseau în vremurile lui Iisus. Tămâia și smirna i-au fost dăruite pruncului Iisus la naștere nu doar pentru că erau rare și extrem de scumpe, dar și pentru că erau folosite din vremuri vechi drept ofrande sfinte și aveau proprietăți vindecătare.
Alături de ele, evreii mai foloseau șofran, henna, scorțișoară, uleiul de obligeană (o plantă de apă din India cu un parfum dulce și plăcut), uleiul de santal, amomum și cardamom, două plante care cresc în China și în Indii și care au un parfum puternic și persistent, ulei de coriandru sau de crini, ulei de mentă, de muștar sau de dafin.
sursa foto: 123rf.com