Maica Domnului cu aripi este una dintre reprezentările rare pe care Fecioara Maria la are în spațiul românesc și creștin-ortodox. Chiar dacă icoana de la Govora nu este unică în țară, ea rămâne cea mai mare și reprezentativă pentru acest portret deosebit și unic pe care îl primește Maica Domnului.
Icoana de la Govora, în stilul școlii brâncovenești
Maica Domnului cu aripi de vultur este însățișată în biserica din Govora (județul Vâlcea) întinzând mâinile și aripile mari, ocrotitoare, asupra credincioșilor care se roagă. Sub acoperământul Fecioarei sunt pictate fețe bisericești, domni, boieri și țărani, toți căutând protecția credinței.
Fresca a fost realizată la începutul anilor 1700 deasupra ușii, la intrarea în biserică, de către zugravi care aparțineau Școlii brâncovenești. Nu este singura din țară, dar este cea mai mare și cea mai veche. Alte reprezentări ale Maicii Domnului cu aripi se găsesc în biserica din Pârâienii de Jos, pictată tot de zugravi care aparțin Școlii Brâncovenești, dar și la Mănăstirea Sinaia și la Mănăstirea Lainici.
Icoana cu aripi de la Govora este una dintre cele mai valoroase fresce păstrate din secolul al XVIII-lea și este unică în lume prin tehnica folosită, prin dimensiunile și expresivitatea ei.
Maica Domnului cu aripi de vultur. Care este sursa de inspirație
Cu siguranță, călugării și pictorii iconari care au pictat biserica din Govora cunoșteau foarte bine detalii surprinzătoare din Scripturi. Ei au folosit o scenă din Apocalipsa lui Ioan Evanghelistul, unde se spune că Maica Domnului primește aripi de vultur să îl ocrotească pe pruncul Iisus și să zboare cu el în pustie.
Prin extensie, Maica Domnului devine ocrotitoarea noastră a tuturor, iar mulțimea de clerici, boieri și credincioși din popor pictată sub aripile ei amintesc de întreaga Țară Românească.
Maica Domnului apără tot poporul și nu doar că ne ajută și ne ocrotește, ea ne ridică la ceruri către biserica biruitoare unde cântă îngerii Domnului.
Este important de menționat că, în această frescă, Maica Domnului poartă o coroană împărătească pe cap, are straie domnești, bogate, din mătase, și este văzută ca o mare doamnă a cerurilor, cu o putere nemărginită, primită de la Dumnezeu Tatăl.
Scena din Apocalipsă care a inspirat fresca de la Govora mai spune că: ”s-a arătat din cer un semn mare: o femeie înveștmântată, cu soarele și luna la picioarele ei, și pe cap cu o cunună din 12 stele. Și femeii i s-au dat aripi de vultur să zboare în pustie…”
Mănăstirea Govora, centru cultural și liturgic
Primul cod de legi în limba română a fost tipărit la Mănăstirea Govora care datează din secolul al XV-lea. Mănăstirea a fost înființată de Radu cel Mare, dar adevărata înflorire a cunoscut-o sub domnia lui Matei Basarb, când ajunge unul dintre cele mai importante centre de cultură ale țării.
În 1637, la Govora a funcționat a doua cea mai importantă tiparniță din țară, unde a fost tipărit primul cod de legi în limba română, dar cu alfabet chirilic. Este vorba de Pravila de la Govora în care sunt trecute îndreptări și pedepse pentru cei care încalcă legile, datinile și tradițiile creștinești.
Mănăstirea se află la numai 6 km de stațiunea Băile Govora și este una dintre cele mai frumoase din județul Vâlcea și din România. În prezent, este mănăstire păstorită de maici și este inclusă pe lista Monumentelor Istorice din țară.