Lanțurile Sf. Apostol Petru sunt cinstite și amintite în fiecare an pe data de 16 ianuarie. Tradiția creștină spune că Sf. Apostol Petru a fost întemnițat pe vremea regelui iudeu Agripa I, urmaș al lui Irod cel Mare, care a condus triburile evreiești între anii 41 și 44. Fiind un prigonitor al creștinilor, Agripa I l-a întemnițat pe Sf. Apostol Petru și a dat poruncă să fie pus în lanțuri în temniță, păzit de doi soldați.
Dar noaptea, ca prin minune, un înger a venit asupra Apostolului Petru și a rupt lanțurile. Tot îngerul a deschis ușile grele ale temniței și l-a salvat pe Sf. Petru ducându-l departe de soldații lui Agripa.
Câțiva creștini aflând despre această faptă minunată, i-au mituit pe soldați și s-au furișat în temniță, de unde au cules lanțurile cu care a fost torturat Sf. Petru. Ei le-au păstrat în mare taină în Ierusalim, fiind păzite de mai multe familii creștine să nu se piardă.
A doua întemnițare a Sf. Petru
După eliberarea sa din temnița lui Agripa, Sf. Petru pleacă din Ierusalim și merge de-a lungul coastei Mediteraneene pentru a propovădui învățăturile lui Iisus. El ajunge la Roma unde își atrage dușmănia Împăratului Nero. În anul 64, la porunca lui Nero, Sf. Petru este din nou prins și întemnițat, încătușat în lanțuri într-o carceră din capitala Italiei de azi.
„Carcera Mamertinica” se află între Capitoliu și Forumul Roman. Aceasta temniță avea două celule, una superioară, unde era închisoarea Romei, și alta subterană, crezută a fi cea mai veche carceră din Roma (numită „Tullianum”). Mai târziu, carcera subterană va primi numele de „Sfântul Petru în Carcera”.
Unde se păstrează azi lanțurile Sf. Apostol Petru
Lanțurile din „Carcera Mamertinica” ar fi fost descoperite la începutul secolului al II-lea, de către temnicerul roman Quirinus de Neus.
Lanțurile de fier, cu care Sfântul Apostol Petru a fost legat la Ierusalim, s-au păstrat generații de generații de către creștini, iar apoi au ajuns la Patriarhul Iuvenalie. În anul 439, Sfântul Iuvenalie, patriarhul Ierusalimului (422-458), le-a dăruit împărătesei Evdochia Augusta (401-460), soția împăratului Teodosie al II-lea (401-450), drept mulțumire pentru ajutoarele dăruite bisericilor din oraș. Împărăteasa Evdochia a dus cinstitul Lanț în Constantinopol, așezându-l în vechea biserica închinată Sfintei Sofia.
După ce Constantinopolul a fost cucerit de turci, multe vestigii și obiecte sfinte care au aparținut apostolilor au fost trasportate în alte zone ale creștinătății, mult mai sigure. Astfel că lanțurile Sf. Apostol Petru au ajuns la Roma.
În bazilica numită „Sfântul Petru în Lanțuri” (San Pietro in Vincoli), din Roma, se păstrează în prezent Lanțurile cu care Apostolul Petru a fost legat în închisoarea din Ierusalim, precum și lanțurile cu care acesta a fost înlănțuit în „Carcera Mamertinica”.
Numeroși creștini vin să se închine la aceste odoare, pentru că tradiția creștină spune că cine se atinge de aceste lanțuri se va vindeca de suferințe, ele fiind sfințite de harul Sf. Apostol Petru.