Inima Reginei Maria, o istorie vitregită de soartă

O căsătorie providenţială

Puţine feţe regale au jucat un rol atât de important şi complex în istoria ţării, precum Regina Maria. Nepoata Reginei Victoria a Marii Britanii şi fiica ţarului Alexandru al-II-lea, Maria Alexandra Victoria s-a logodit la numai 16 ani cu Prințul Ferdinand de Hohenzollern, moștenitorul tronului României. Logodna lor a fost celebrată la Posdam, în 1892, printr-o petrecere la care marele absent a fost tatăl prinţesei, ducele Alfred de Saxa Coburg Gotha, care nu privea cu ochi buni căsătoria celor doi tineri. În pofida opoziţiei sale, căsătoria s-a încheiat pe 29 decembrie 1892, iar perechea regală a plecat imediat spre România şi a traversat Transilvania la adăpostul nopţii. Abia când a ajuns la Predeal, românii au avut prilejul să o cunoască pe viitoarea lor regină despre care se spunea că este deosebit de frumoasă.

Diplomatul Unirii

Reginei Maria i se dusese vestea despre frumuseţea şi delicateţea ei, despre cultura şi inteligenţa fină. Familia Regală a României a căpătat un aliat redutabil prin căsătoria ei cu Ferdinand, în vremurile tulburi ale Primului Război Mondial. În timpul Conferinţei de Pace de la Paris, din ianuarie 1919, Regina Maria a pledat cauza românilor şi a reuşit, prin intervenţia sa, să obţină sprijinul statelor puternice pentru făurirea României Mari, în 1918. Pe 15 octombrie 1922, Regele Ferdinand şi Regina Maria au fost încoronaţi la Alba Iulia ca regi ai României Mari. Poporul îi iubea, iar regina îşi câştigase un loc aparte în inima soldaţilor. Era numită „Mama răniţilor” sau „Regina soldat” pentru atitudinea ei bravă din timpul războiului, când a fost alături de asistente şi medici în spitalele de pe front.

• Vezi locuri de vizitat in Alba Iulia – ce obiective turistice interesante sunt in Alba Iulia!

Refugiul din cuibul liniştit

Sfetnic al Regelui Ferdinand şi figură marcantă a politicii româneşti după război, Regina Maria este îndepărtată din viaţa politică de către fiul ei, Carol al-II-lea. Ea îşi petrece tot mai mult timpul departe de Bucureşti, la Bran şi la Balcic, în cele două castele care i-au fost atât de dragi şi care au înflorit datorită pasiunii sale pentru artă şi cultură. „Balcicul şi Branul sunt casele mele de vis, inima mea“, spunea Regina Maria. „Cuibul liniştit“ din Balcic, cum îl botezase regina, a fost înfrumuseţat de la un an la altul cu specii de plante şi arbuşti exotici, cu alei de promenadă şi ateliere în care artiştii erau chemaţi să creeze. În acest loc, în care sufletul ei a găsit alinare şi refugiu, a dorit regina să îi fie depusă inima după moarte. S-a stins din viaţă la vârsta de 62 de ani, după o lungă suferinţă provocată de un cancer la ficat.

Inima reginei nu și-a găsit liniștea nici azi

Trupul Reginei Maria odihneşte la mănăstirea Curtea de Argeş, dar inima ei nu şi-a găsit liniştea! Închisă într-o casetă simplă de argint, încuiată la rândul ei într-o casetă de argint aurit cu pietre preţioase, inima reginei a fost depusă cu onoruri militare în capela Stella Maris din Balcic, în 1938. Doi ani mai târziu, România pierdea Cadrilaterul şi Balcicul, iar singurul lucru pe care l-a recuperat a fost caseta cu inima reginei, depusă într-o criptă săpată în stâncă, la castelul Bran. Principesa Ileana a construit, lângă castel, o capelă identică cu Stella Maris din Balcic, drept lăcaş de odihnă pentru inima mamei sale. Dar abdicarea forţată a Regelui Mihai, în 1948, a alungat familia regală în străinătate, fără să recupereze caseta preţioasă. Capela a fost vandalizată, iar caseta a rămas în cripta de la Bran până în anul 1958, când a fost scoasă din sarcofagul de piatră şi închisă în casa de bani a Muzeului Bran.

La Peleș, locul ei de suflet

Caseta cu inima regală au fost expusă, în anul 2013, la Castelul Peleș din Sinaia, unde a fost reconstituită atmosfera Balcicului atât de drag reginei. După ani de nedreptate, caseta inimii a ajuns în atenția publicului și a reînviat o poveste reală și dramatică, pe care orice român ar trebui să o cunoască. Pentru expoziția dedicată reginei Maria, muzeografii de la Peleș au reconstituit dormitorul princiar, decorat cu elemente orientale, sufrageria, salonul principelui Nicolae și au fost expuse numeroase fotografii realizate la Balcic de însăși alteța sa regală. În toamna acestui an, inima reginei va fi dăruită familiei regale și va fi mutată definitiv la castelul Pelișor, după ce se vor face pregătirile necesare pentru a fi expusă chiar în camera în care a murit regina.

Tradiţia inimilor regale

Nu puţine au fost capetele încoronate care au ales locuri dragi pentru inimile lor după moarte. Moştenitorul ultimului împărat al Austriei, Otto von Habsburg, a murit în 2011 şi şi-a exprimat dorinţa ca inima sa să fie depusă la abaţia benedictină Pannonhalma, din Ungaria. El a respectat astfel o tradiţie veche a Casei de Habsburg, inspirată de un obicei regal al Evului Mediu.