Icoane neprețuite, îngrijite de călugării români de la Muntele Athos

Văzut din depărtare, de pe mare sau de pe țărmul stâncos al peninsulei vecine, Muntele Athos pare un loc neatins. Pădurile dese de pini abia te lasă să zărești câteva turle ridicate deasupra mănăstirilor. Dar Athosul adăpostește 32 de lăcașuri de cult, mănăstiri și schituri deopotrivă, în care trăiesc peste 1500 de călugări statornici.

Credincioșii români sunt atașați de muntele Athos – inima ortodoxiei, cum este adesea numit în țara noastră. Iar două dintre schiturile de aici sunt îngrijite de călugări români, cu sprijinul statului român și al unor instituții și protectori generoși.

Schiturile românești de la Muntele Athos

Cel mai mare și cel mai cunoscut așezământ românesc de la Athos este Schitul Prodromu sau Schitul Înaintemergătorului și se află în zona Vigla. În peșterile din această zonă s-au nevoit pustnici români încă din secolul al XIV-lea.

Primul lăcaș de închinare a luat ființă după vedenia unui ucenic, cuviosul Marcu, la sfatul Sf. Grigorie Sinaitul. Tânărul ucenic a primit harul unei vedenii sfinte, el văzând la răsărit de chilia lui o adunare solemnă, îngeri și sfinți în jurul unei împărătese așezate pe un tron.

Vedenia sfântă a Maicii Domnului

Așa cum a interpretat vedenia Sf. Grigore Sinaitul, împărăteasa era Maica Domnului care poruncea pustnicilor din acele locuri să își ridice o mănăstire demnă de slava lui Dumnezeu.

Astfel, a apărut prima biserică de piatră, închinată Sf. Ioan Botezătorul sau Înaintemergătorul, cum este el numit în scrierile sfinte.

Distrusă în timpul luptelor dintre greci și turci, ea a fost refăcută și extinsă între anii 1852 și 1866 de către ieromonahii Nifon și Nectarie, veniți cu ajutoare de la mănăstirea Horăița din județul Neamț.

Schitul închinat Sf. Mare Mucenic Dimitrie

Cel de al doilea schit românesc de la muntele Athos este Schitul Lacu sau Schitul Sfântului Dimitrie. El a fost înființat la începutul secolului al XVIII-lea de către mai mulți călugări veniți de la mănăstirile Neamț, Căldărușani și Cernica.

Biserica, ridicată inițial la 1760, a fost refăcută și consolidată la începutul anilor 1900. Schitul cuprinde azi, pe lângă biserică, 13 chilii în care locuiesc 40 de călugări și frați.

Schitul Lacu, protejat pe vremuri de icoana Maicii Domnului

Numele de Lacu s-a păstrat la acest schit de pe vremea în care aici se afla o icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului, numită Antifonitria Lacului. Antifonitria înseamnă Împotrivă Glăsuitoarea și se referă la vocea Maicii Domnului care s-a auzit din această icoană în anul 1020.

În acea zi, Fecioara Maria a înfăptuit o minune și a umplut cu merinde cămările călugărilor aflați în mare nevoie. Icoana se află azi păstrată în tezaurul Mănăstirii Sf. Pavel de care aparține Schitul Lacu.

Comori de taină, adunate de călugării români la Athos

Sunt doar două așezăminte monahale românești pe Muntele Athos al Greciei, dar călugării de aici au în grijă comori neprețuite. Biblioteca de la schitul Prodromu găzduiește lucrări bisericești de o valoare deosebită, iar icoanele acestui lăcaș sunt inestimabile.

Maica Domnului Prodromița, icoana miracolelor

Credincioșii care ajung aici merg întâi de toate să se închine la icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului „Prodromiţa”. Este una dintre rarele icoane care nu a fost zugrăvită de mână de om, ci a fost dăruită prin voința Domnului credincioșilor.

Prodromița a fost pictată parțial, și anume doar trupul și veștmintele, de către zugravul Iordache Nicolau la rugămintea călugărilor Nifon și Nectarie. Pictorul bătrân de biserici a încercat să picteze și chipul Maicii Domnului, precum și pe pruncul Iisus Hristos, după meșteșugul său, dar chipurile sfinte nu prindeau contur. El a lăsat scris cum a încercat de mai multe ori să potrivească trăsăturile Maicii Domnului, însă fără temei.

Până într-o noapte în care cele două chipuri sfinte au apărut ca prin miracol pe icoană, iar de atunci toți cei care le-au văzut au rămas încredințați că a fost un har dumnezeiesc. Icoana este vestită și azi pentru minunile pe care le face îndeosebi pentru cei suferinzi.

Icoane protectoare și moaște sfinte

La Schitul „Prodromu” mai pot fi admirate:

• icoana Maicii Domnului „Apărătoarea de foc”, care a păzit de foc în mai multe rânduri întregul schit,
• icoana Maicii Domnului „Înainte Vestitoarea”,
• icoana Maicii Domnului „Ctitoriţa”,
• icoana Sfintei Treimi aflată în vechiul Paraclis al schitului cu hramul „Sfântul Ioan Botezătorul”.

Totodată, aici se află și o icoană a Sfântului Ioan Botezătorul, îmbrăcată în argint în anul 1853 de către Grigorie Ghica, domnitorul Moldovei.

Biserica schitului adăpostește și moaștele Sf. Ioan Gură de Aur, Sf. Grigorie Teologul, Sf. Apostol Matei, Sf. Mare Muceniță Varvara, Sf. Mucenic Trifon, Sf. Doctori fără de arginți Cosma și Damian.