Cuprins
Crăciunul pe rit vechi se sărbătorește la o distanță de 13 zile față de Crăciunul din calendarul creștin ortodox. Pe data de 7 ianuarie peste un milion de oameni sărbătoresc Nașterea Domnului și respectă mai multe tradiții și obiceiuri păstrate de sute de ani.
De ce se sărbătorește Crăciunul pe rit vechi
Înainte de Hristos, existau două sisteme de calcul al timpului într-un an. Astfel, cel de 365 de zile al egiptenilor, și cel de 355 de zile al românilor. Între cele două exista o diferență de 10 zile anual, la fel și între fiecare dintre ele și calendarul solar.
Pentru că în calcul calendarului iulian de 365 de zile și 6 ore, dar și calendarul solar de 365 de zile, 5 ore și 43 de minute rezulta o diferență de 11 minute și 14 minute, după 330 de ani s-a ajuns la o diferență de trei zile, cu cât a rămas în urmă calendarul iulian.
Astfel că, în anul 46 î.Hr, împăratul Cezar a hotărât să îndrepte această diferență și a trecut la sistemul de calcul egiptean, care a fost botezat drept calendarul iulian, acesta din urmă fiind folosit de secole de creștini.
În anul 1923, la Constantinopol, s-a decis trecerea de la calendarul iulian la cel gregorian, iar Biserica Ortodoxă s-a separat în două, cea pe Stil Vechi și cea pe Stil Nou.
Și pentru că în calendarul iulian sau cel pe stil vechi, spre deosebire de calendarul ortodox oficial, Crăciunul este decalat cu 13 zile, astfel pe data de 7 ianuarie se sărbătorește Crăciunul pe rit vechi.
Cine sărbătorește Crăciunul pe rit vechi
Printre bisericile care sărbătoresc Crăciunul pe rit vechi se numără: Patriarhia Ierusalimului, Biserica Rusă, Biserica Sârbă și Mănăstirile din Sf. Munte Athos, cu excepția Vatopedului. Și în țara noastră există peste un milion de oameni care sărbătoresc Crăciunul pe rit vechi și care respectă tradițiile speciale ale sărbătorii.
Tradiții și obiceiuri pentru Crăciunul pe rit vechi
Tradițiile și obiceiurile pentru Crăciunul pe rit vechi sunt identice celor din calendarul ortodox tradițional pe care și credincioșii le urmează pentru Nașterea Domnului, pe data de 25 decembrie.
Astfel că, potrivit tradiției, în noaptea de Ajun, copiii și tinerii merg la colindat îmbrăcați în costume populare tradiționale și vestesc Nașterea Pruncului Sfânt din casă în casă.
După colindat, toată familia se strânge la masă și, după răsăritul primei stele pe cer, semnificația astrului ce i-a călăuzit pe magi către locul Nașterii Mântuitorului, se ia Cina Sfânta.
În anumite zone ale țării, în special în Arad, acolo unde comunitatea de sârbi păstrează cu sfințenie obiceiurile, în Ajunul Crăciunului credincioșii participă la aprinderea badnjak-ului sau a stejarului în curtea bisericii. Este o tradiție despre care se spune că purifică oamenii prezenți, îi ferește de rele și le aduce putere pentru anul care începe. Se spune că, cu cât flăcările sunt mai înalte, cu atât anul va fi mai bun și mai roditor.
După ce se termină ceremonia focului, credincioșii obișnuiesc să consume fasole bătută și să bea țuică fiartă.
În ziua de Crăciun, creștinii care sărbătoresc Crăciunul pe rit vechi merg la Biserică, la Sfânta Liturghie, apoi iau masa în familie, alături de cei dragi, și obișnuiesc să pună pe masa de sărbătoare bucate alese.
Pe masa de sărbătoare a Crăciunului pe rit vechi trebuie să se regăsească 12 feluri de mâncare, potrivit tradiției, în numele apostolilor, iar printre acestea se numără: ciorbe și borș, sarmale, preparate din pește, friptură de porc și băuturi precum vin și votcă.
De pe masa de sărbătoare, potrivit tradiției, nu lipsesc nici preparate precum mezeluri sârbești, ardei umplut cu caimac, cartofi sârbești, mușchiuleț de porc învelit în șuncă sau șnițel.
Rușii lipoveni păstreaza tradiția sfântă ca de pe masa de sărbătoare să nu lipsească preparate speciale precum: haladet (piftie), lapsa (tăieței fierți în supă de vin), vareniki (colțunași cu brânză), dar și colăcei.
De asemenea, unul dintre deserturile care nu lipsește de pe masa de Crăciun pe rit vechi este plăcintă cu dovleac. Înainte de a fi coaptă, în interiorul plăcintei se pune o monedă. Se spune că cineva găsește moneda va avea noroc tot anul.
Când este Revelionul pe rit vechi
Intrarea în noul an, Revelionul pe rit vechi se sărbătorește în fiecare an în noaptea de 13 spre 14 ianuarie, la o săptămână după sărbătoarea Crăciunului. Această zi de sărbătoare este celebrată de sârbi, ucrainieni, lipoveni și ruși.
Crăciunul pe rit vechi este sărbătoarea ce aduce bucurie în casele oamenilor, reflecție spirituală, iar odată cu el tradițiile păastrate de sute de ani contribuie la menținerea și îmbogățirea obiceiurilor culturale și religioase.
Citește și: Când se fac nunți în 2024
Sursă foto: 123rf.com