Ți-a ieșit coșaru-n drum/ o să ai noroc acum… spunea o vorbă veche, pe care până și orășenii o știau bine până mai acum jumătate de secol. Prețuiți și căutați erau coșarii, până și prin Bucureștiul cu pretenții de capitală, dar unde riscurile de incediu erau mai mari decât în orice alt oraș.

Coșarul cu noroc a devenit un adevărat simbol și nu întâmplător a fost transpus în mărțișoare pe plaiurile mioritice. Cine ieșea din iarnă cu soba întreagă și casa curată, fără să fi avut de-a face cu vreun foc mistuitor, era norocos. Iar cine era prevăzător, chema coșarul de mai multe ori pe an să îi curețe coșul și scăpa de necazuri.

Când te mai duci pe la țară și găsești cărbune ars în sobă, pune-ți în frunte un zbenghi negru de tăciune să ai noroc tot anul!

Cum a ajuns coșarul un simbol al norocului

Peste tot prin Europa secolelor trecute, coșarii erau personaje căutate și apreciate. Și nu doar pentru că ei te fereau de incendiu, pentru că îți curățau bine soba și coșul de pe casă, dar pentru că meseria lor care stăpânea focul avea ceva magic. Cu siguranță, coșarii alungau relele din orice casă!

Chiar așa credeau și englezii, și germanii și românii noștri! Coșarii alungau relele și necazurile, aduceau bogăție, fericire, bani și chiar copii. În unele ilustrate vechi, coșarii erau desenați călare pe porci, simboluri ale prosperității.

Umblă vorba că nobilii bătrâni își luau adesea neveste fete tinerele și frumușele, care erau găzduite în camerele de la etaj, unde nu prea ajungeau alți argați și băieți din casă, dar unde ajungea ușor coșarul, pe coșul de la sobă. Și cum trecea coșarul de câteva ori, cum primea și venerabilul boier vestea cea mare că mireasa tânără avea să-i dăruiască un moștenitor.

Coșarul cu noroc din vremea regelui George

Din Anglia, vin alte povești despre norocul proverbial al coșarilor. Se spune că regele George al III-lea obișnuia adesea să se plimbe călare pe străzile Londrei și să își urmărească supușii. Dar într-o zi, calul lui s-a speriat de moarte, a luat-o la goană și numai un coșar voinic a avut curajul să îi sară în cale și să-l oprească. Fără ajutorul lor, bietul rege ar fi fost oale și ulcele.

Dar, recunoscutor, monarhul Angliei i-a dăruit pungi pline cu bani coșarului viteaz și l-a invitat la nunta fiicei lui să îi poarte miresei noroc.

Din acea zi, regele Angliei a declarat toți coșarii norocoși și le-a cerut englezilor să îi trateze cu mare respect și să nu le ocolească niciodată calea. Până pe la începutul secolului XX, europenii, și mai ales orășenii, îi salutau cu reverență pe coșari, chiar dacă erau acoperiți de cărbune din cap până în picioare.

Superstiții cu tâlc despre coșari, cărbune și noroc

În Germania, dacă îți iese în cale un coșar, ai mare noroc în ziua aceea. Iar dacă vrei să fii cu adevărat ferit de orice rele, încearcă să îi furi un nasture argintiu de la uniformă.

În Anglia, când coșarul vine pe stradă spre tine, salută-l și stai de vorbă cu el, să te binecuvânteze cu noroc. Dacă vezi cum coșarul se îndepărtează de tine, înseamnă că și norocul tău pleacă.

Pe la noi se spune că este musai să dai noroc cu un coșar și să iei praf de cărbune de pe mâna lui. Așa știi sigur că te însemnează norocul!

Bunicile făceau câte un benghi cu tăciune neagră în fruntea nepoților, să le fie de deochi și să fie sănătoși și norocoși.

Tot cu funingine din sobă se dădeau și tocurile pe la ferestre și pe la uși, la unele sărbători mari, să fie casa apărată de rele.

Iar cine vede un coșar cu noroc chiar în ziua de Anul Nou este un om foarte noroc și va câștiga o grămadă de bani în acel an.

Mai exista pe la noi și obiceiul de a trage de un nasture de la haină, dacă vezi un coșar pe drum, și să îți pui o dorință pentru că sigur se va împlini.

Iar, la nuntă, era obiceiul ca mireasa să invite un coșar, să îi poarte noroc și să îi fure pe ascuns un fir din mătura cu care curăța hornurile de pe case. Firul cu tăciune era aducător de noroc și prosperitate pentru viitoarea nevastă.

Și să nu uităm frumoasele versuri ale celebrului compozitor Puiu Maximilian.

Ţi-a ieşit coşaru-n drum 
Şi-o să ai ce vrei de-acum, 
Griji, nevoi, necaz, durere 
Se vor duce ca un fum. 

foto: Shutterstock