Ce puteri are rugăciunea de binecuvântare!

Binecuvântează-i pe cei pe care îi iubești și binecuvântată vei fi și tu. Rugăciunea de binecuvântare împarte darul vieții și al bucuriei deopotrivă celui care o rosteste și celui care o primește. Când binecuvântarea este rostită cu iubire, aceasta are efecte miraculoase, chiar dacă ele nu sunt vizibile sau palpabile.

Atât în sensul laic, precum și în sensul biblic, a binecuvânta înseamnă a vorbi de bine. Dar, mai mult decât atât, binecuvântarea are un har anume și preoții spun că ea atrage ajutorul lui Dumnezeu și nu se împlinește decât prin iubire. Cel mai adesea binecuvântarea este însoțită și de semnul crucii, precum și de o laudă adusă lui Dumnezeu. 

Binecuvântarea în pildele Bibliei

Sunt multe fragmente în Biblie care pomenesc binecuvântarea și binefacerile ei. În Noul Testament, binecuvântarea se primește prin iubire, după cum arată Iisus Hristos în predica de pe munte și apostolul Petru în prima sa epistolă sobornicească:

„Nu răsplătiţi răul cu rău sau ocara cu ocară, ci, dimpotrivă, binecuvântaţi, căci spre aceasta aţi fost chemaţi, ca să moşteniţi binecuvântarea.” (1 Petru 3, 9). Cel care binecuvântează este, prin excelență, Dumnezeu: „Atunci va zice Împăratul celor de-a dreapta Lui: Veniţi, binecuvântaţii Tatălui Meu, moşteniţi împărăţia cea pregătită vouă de la întemeierea lumii.” (Matei 25, 34).

Binecuvântarea lui Dumnezeu s-a împlinit când El L-a trimis printre oameni pe însuși Fiul Său să ne mântuiască: „Dumnezeu, înviind pe Fiul Său, L-a trimis întâi la voi, să vă binecuvânteze, ca fiecare să se întoarcă de la răutăţile sale.” (Fapte 3, 26).

La rândul lui, Iisus lasă în dar Bisericii pe Mângâietorul, Duhul Sfânt, împlinirea desăvârșită a făgăduinței Tatălui: „prin Hristos Iisus, să vină la neamuri binecuvântarea lui Avraam, ca să primim, prin credinţă, făgăduinţa Duhului” (Galateni 3, 14).

Ce har are rugăciunea de binecuvântare rostită de creștini

Credincioșii care cunosc harul binecuvântărilor știu să le dăruiască tuturor celor care au nevoie de ele și celor pe care îi iubesc. Înainte de toate se binecuvântează sufletul, așa cum părinții își binecuvântează copiii și cum soțul sau soția își binecuvântează jumătatea și întreaga familie. Binecuvântarea se face atât prin viu grai, cât și în gând, ea având aceeași putere și același har, dacă se face cu dragoste.

Pentru credincioși, rugăciunea de binecuvântare este cu atât mai puternică atunci când o dau și când o primesc în marile momente ale vieții. La botez, logodnă sau nuntă, dar și la căpătâiul unui bolnav sau la pomeni, binecuvântarea trebuie făcută din suflet, cu gânduri curate și trebuie să transmită toată dragostea și toate binefacerile pe care vrei să le aibă cei la care te gândești.

De asemenea, este bine să binecuvântezi un om drag când se află într-un moment greu al vieții, când are de dus o povară sau când trebuie să treacă printr-o experiență mai dificilă. Binecuvântează copilul când merge în prima zi la școală și când merge la examen. Binecuvântează-ți părinții când sunt bolnavi și binecuvântează bucatele de pe masă când familia se strânge în jurul tău, să mâncați împreună.

Toate binecuvântările au harul să mângâie suflete, să aducă pacea și liniștea, să îi încredințeze pe cei dragi că îi iubești și că îi ocrotești, iar ei vor căpăta mai multă încredere și putere!

Ce har are binecuvântarea preotului

În cadrul fiecărei slujbe, preoții își binecuvântează enoriașii și întreaga comunitate. Ei binecuvântează copiii botezați, logodnicii și mirii, dar și pe părinții și pe nașii lor. Oricine cere sprijinul și sfatul unui preot, nu pleacă de la biserică fără o vorbă bună și înțeleaptă și fără să fie binecuvântat. ”Marea majoritate a slujbelor bisericesti se deschid cu formula: Binecuvântat este Dumnezeul nostru, totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor! Amin! Din cele șapte Taine ale Bisericii, două se deschid cu rostirea: Binecuvântată este Împărăția Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh…, anume botezul și nunta”, scrie IPS Bartolomeu Anania.

Totodată, preoții au harul să binecuvânteze o casă sau apa din fântână, pot binecuvânta ogorul și livada, animalele din curte și icoanele oamenilor. Ei binecuvântează agheasma, mesele de petrecere la nunți și la botez, dar și pomenile. Se mai folosește rugăciunea de binecuvântare și pentru hainele sau lucrurile care se împart după moartea cuiva din familie, astfel încât cel care le primește să aibă parte de moștenirea curată și bună a celui care a plecat.

Photo by Glen Mc Call: https://www.pexels.com