Cuprins
Umărește cu atenție pictura exterioară la Mănăstirea Voroneț, când ai ocazia să o vizitezi, și vei descoperi o scenă cu adevărat deosebită, în centrul căreia este Maica Domnului cu Pruncul. Este Arborele lui Iesei, o veche temă religioasă care explică genealogia pământeană a lui Iisus Hristos, provenind din seminția regelui David.
La Mănăstirea Voroneț, Arborele lui Iesei ocupă aproape tot peretele de sud și este zugrăvită pe un fond albastru-verzui, specific acestui lăcaș de cult. În alte biserici mai vechi din Moldova sau din sudul țării, această pictura se află în pronaos, pe peretele de apus, sus, deasupra ușii.
În iconografia românească, aceasta temă a apărut din secolul al XVI-lea. Arborele lui Iesei este reprezentat în pictura exterioară a mănăstirilor din Bucovina – Voroneț, Humor, Vatra Moldoviței și Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava -, în panouri mari, pe fațada zidului de miazazi, in dreptul naosului.
În arta apuseană există și alte forme de reprezentare a genealogiei lui Iisus diferite de „Arborele lui Iesei”, cea mai cunoscută fiind pictată în Capela Sixtină de către Michelangelo.
Cum este zugrăvit Arborele lui Iesei
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertateapentrufemei.ro/wp-content/uploads/2025/02/arborele_lui_iesei_-_voronet.jpg)
În lucrarea sa, “Erminia picturii bizantine”, ieromonahul Dionisie din Furna îndeamnă ca scena “Arborele lui Iesei” să fie zugravită astfel: “Dreptul Iesei dormind și de sub coaste, din josul spinării lui ies trei ramuri: cele două mici înconjurandu-l împrejur pe el, iar ramura cealaltă mare mergând în sus; și pe ea (sunt împrejur) împărații evreilor încolăciți (de mlădițe), de la David până la Hristos. Mai întâi David ținând alăuta, apoi din sus de el Solomon ținând în mână o carte închisă; și din sus de Solomon, ceilalți împărați după orânduială; ținând în mâini câte un sceptru, iar în vârful ramurei Nașterea lui Hristos. Și de o parte și de cealaltă prorocii cu prorociile lor, fiind și ei înfășurați împrejur între ramurile arborelui și privindu-l pe Hristos și arătându-l cu degetul. Și din josul prorocilor, de o parte și de cealaltă parte a lui Iesei, înțelepții elinilor și vrăjitorul Valaam, ținându-și în mâini fiecare zisele sale și, uitându-se în sus, arată spre Nașterea lui Hristos.”
Cine a fost Iesei
Biblia ne oferă prea puține informații despre cine a fost de fapt Iesei. El a rămas în istorie drept tatăl lui David, cel de al doilea rege al evreilor. Din scrierile biblice se știe doar că Iesei era un păstor foarte modest, care trăia la Betleem sau în apropiere de Betleem, iar David a fost ultimul său fiu, cel mai mic dintre cei 7 frați.
În Vechiul Testament, Ieseu sau Iesei sau Isaia este pomenit în cartea Rut drept fiul lui Obed. În Cartea lui Samuel, el este betleemitul menit de Dumnezeu a fi tatăl noului domnitor al Israelului, înlocuindu-l pe regele Saul. Profetul Samuel îl alege dintre cei șapte fii ai lui Ieseu pe David, mezinul acestuia. Ieseu a avut, conform Cronicilor, 7 copii: Eliab, Abinadab, Șimea, Netaneel, Radai, Oțem și David.
Ce semnificație are Arborele lui Iesei
Scena Arborele lui Iesei încearcă să explice genealogia lui Iisus Hristos pe pământ, el trăgându-se din seminția regelui David.
În evanghelia după Luca este menționată originea lui Iosif, soțul Mariei, „din casa lui David”. Îngerul Gavril îl numește pe Iosif „fiul lui David” (Matei 1, 20), și chiar Iisus este numit astfel la începutul cărții neamului său (Matei 1,1). Evanghelistul rezumă apoi:
„Deci, dela Avraam pînă la David, sînt patrusprezece neamuri de toate; dela David pînă la strămutarea în Babilon sînt patrusprezece neamuri; și dela strămutarea în Babilon pînă la Hristos, sînt patrusprezece neamuri.” (Matei 1,17).
În Epistola către romani se întâlnește pentru prima oară imaginea unui arbore genealogic al Mântuitorului, derivată din profețiile din Numeri și din cartea lui Isaia privitoare la tulpina din care va apare Messia:
„Din Iesei va ieși o Rădăcină, care se va scula să domnească peste Neamuri; și Neamurile vor nădăjdui în El.” (Romani 15,12). Aceeași explicație apare și în Apocalipsă:
„Eu, Isus, am trimes pe îngerul Meu să vă adeverească aceste lucruri pentru Biserici. Eu sînt Rădăcina și Sămînța lui David, Luceafărul strălucitor de dimineață” (Apocalipsa 22,16).
De asemenea, profeția lui Isaia spune: „Apoi o Odraslă va ieși din tulpina lui Isai, și un Vlăstar va da din rădăcinile lui” – referindu-se, bineînțeles, nu la David, ci la strănepotul său Iisus Hristos.
Cărțile sfinte nu s-au ocupat așadar de genealogia Mântuitorului pe linie paternă, nefiind deloc menționată genealogia sa pe linie maternă. Se știe doar că părinții Mariei au fost Sfinții Ioachim și Ana. Cu siguranță, Maria era și ea o descendentă a lui David, deoarece în acele vremuri evreii se căsătoreau în cadrul aceleiași seminții, foarte rar își căutau soții din celelalte triburi.