Sfinții Împărați Constantin și Elena

La 21 mai, credincioșii ortodocși și catolici laolaltă îi celebrează pe Sfinţii Împăraţi Constantin şi mama sa, Elena, “cei întocmai cu apostolii”. Sfinții Constantin și Elena şi-au dedicat vieţile credinţei creştine și sunt ocrortitorii familiei.

Cine s-ar fi gândit că rodul iubirii dintre un general roman și o frumoasă hangiță va ajunge, într-o bună zi, împărat și, peste veacuri, alături de mama sa, sfânt prăznuit cu mare fast în lumea creștină?!

Împăratul Constantin

Este vorba despre Constantin cel Mare, care a ajuns împărat la Imperiului Roman, la numai 21 de ani.

Împăratul Constantin a convocat primul Sinod ecumenic la Niceea (325), unde după lungi dezbateri, învățătura lui Arie a fost condamnată și s-a adoptat formulă că Fiul lui Dumnezeu este de o ființă cu Tatăl și deci, din veci cu El, scrie creștinortodox.ro

La sinod au fost alcătuite și primele 7 articole ale Simbolului de credința (Crezul), a fost fixată data Păștilor (prima duminică după luna plină, după echinocțiul de primăvară) și s-au dat 20 de canoane referitoare la disciplină bisericească.

Ce se face de Constantin și Elena? Sfinții Împărați trebuie respectați

Sfântul Constantin cel Mare a fost botezat pe patul de moarte de către episcopul Eusebiu de Nicomidia.

A murit la scurt timp (337) în Nicomidia și a fost înmormântat în biserică Sfinții Apostoli din Constantinopol, ctitorită de el.

Împărăteasa Elena

Flavia Iulia Helena s-a născut în provincia Bitinia. În anul 293, generalul român Constantiu Chlorus, la îndemnul împăratului Dioclețian, divorțează de împărăteasa Elena.

Această nu se recăsătorește, ci trăiește departe de atenția publică, dar aproape de fiul său.

A descoperit pe dealul Golgotei crucea pe care a fost răstignit Hristos.

Potrivit tradiției, în urmă săpăturilor s-au găsit trei cruci. Pentru a se identifică crucea pe care a fost răstignit Hristos, au atins cele trei cruci de un mort.

Acesta a înviat în momentul în care a fost atins de Crucea Domnului.

Pe 14 septembrie 326, episcopul Macarie I al Ierusalimului a luat crucea și a înălțat-o în față mulțimii.

Ziua de 14 septembrie a devenit sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci în calendarul creștin.

Împărăteasa Elena a zidit Biserică Sfântului Mormânt, Biserică din Bethleem, pe cea din Nazaret și multe alte sfinte locașuri.

Semnificația numelor Constantin și Elena

Constantin este un nume de origine latină și înseamnă ferm, constant.

Elena vine de la Helene și înseamnă torță, făclie, foc sacru, lumina arzătoare a soarelui.

Biserici cu hramul Sfinții Împărați Constantin și Elena din București

Cele mai puternice rugăciuni către Sf. Constantin și Elena

Biserica Sfinții Împărați Constantin și Elena din strada Popa Nan

Această biserică mai este închinată și Adormirii Maicii Domnului.

Biserica este alcătuită din pridvor, pronaos, naos, lărgit spre nord și sud, prin două abside semicirculare, și Altar, terminat și el cu o absidă flancată de două spații liturgice: proscomidiarul și ieșirea din Altar.

Pridvorul bisericii este sprijinit pe opt coloane cu capitelurile decorate în frunză de acant, legate între ele prin arcuri semicirculare.

Pronaosul este acoperit cu o boltă semicirculară și are cafas.

Pe peretele dinspre apus, în partea dreaptă, sunt pictați mitropolitul Conon Aramescu-Donici, preotul Ioan Georgescu și ctitorii Nită-Niculescu Berechet și Anghel N. Postelnicu.

Pe pereții dinspre nord și sud, pe două plăci, sunt trecute numele celorlalți donatori.

Biserica din Popa Nan a fost resfințită în ziua de 29 octombrie 1989, de către patriarhul Teoctist.

Biserica Sfinții Împărați Constantin și Elena de la Oborul Nou

Biserica Sfinții Constantin și Elena, numită și „Oborul Nou” sau „Popa Lazăr”, este o biserică ortodoxă aflată pe stradă Avrig, în apropierea de piața Obor, din București.

În data de 12 iunie 1850, locuitorii cartierului „Oborul Nou”, în frunte cu evlaviosul ctitor Costache Deftulescu și soția lui, Anastasia, se hotărăsc să construiască o biserică, pe un loc donat de Grigorie Ghica Vodă.

După cutremurul din anul 1977, biserica a fost amplu consolidată, pictura a fost restaurată, iar resfintirea a fost făcută în vară anului 1982.

De la zidirea ei și până astăzi, Biserică Oborul Nou a avut mai multe hramuri: Sfântul Vasile cel Mare, Sfinții Împărați Constantin și Elena, Izvorul Tămăduirii și Adormirea Maicii Domnului.

Astăzi, principalul hram se serbează în ziua de 21 mai, când Biserica îi prăznuiește pe Sfinții Împărați Constantin și Elena.

„Sfinților Împărați Constantin și Elena, după Dumnezeu și Maica Domnului, voi sunteți nădejdea noastră și folositorii noștri; voi ne sunteți bucurie, în vremea necazului, voi ne ocrotiți în nevoi și ne ajutați; voi, sfintelor mânăstiri și biserici, le sunteți păzitori; pentru această, cădem înaintea voastră, cu lacrimi, rugându-va să nu încetați a ne ajută nouă neputinciosilor, ci mijlociti la Dumnezeu și la preacurata Lui Maica și pururea Fecioară Măria, că și pe noi să ne păzească fără prihană și pe toți să ne întărească în credința, până la sfârșitul vieții, spre mântuirea sufletelor noastre. Amin!”

Biserica Sfinții Împărați Constantin și Elena de la Bariera Vergului, Muncii

Biserică Sfinții Împărați Constantin și Elena este situată în Piață Eudoxiu Hurmuzachi-Piață Muncii, la intersecția Șoselei Mihai Bravu cu Bulevardul Basarabia.

Această biserică este una dintre marile biserici ale Bucureștiului.

Biserica a fost zidită pentru parohia „Parcul Călărași”, înființată în anul 1938.

Primul lăcaș de închinăciune al parohiei-un paraclis-a funcționat într-o încăpere a Spitalului de Copii „Vergu”, aflat vis-a-vis de actuală biserică, fiind ctitorit de către întâiul preot paroh, Constantin V. Sârbu, ajutat de doctorul Victor Gomoiu, directorul spitalului.

Biserica actuală îi are drept ctitori principali pe Mareșalul Ion Antonescu și pe soția să Maria Antonescu.

Biserica Sfinții Împărați Constantin și Elena -„Parcul Călărași” sau Vergului  este o construcție monumentală (32 x 17 metri), având planul bazilical, cu trei nave, în cruce greaca înscrisă, cu pridvor, turlă pe naos și cu absidă altarului decroșată, a cărei înfățișare a fost inspirată după aceea a Bisericii Sfântul Nicolae Domnesc din Curtea de Argeș, înscriindu-se între creațiile de stil neoromânesc.

Biserica Sfinții Împărați Constantin și Elena de la Cișmigiu

Este una dintre cele mai vechi biserici otodoxe din Capitală, un monument istoric de la jumătatea secolului al XVIII-lea.

Se află pe strada Sfântul Constantin la numărul 33 din sectorul 1.  Este aproape de Calea Plevnei, la intersecția cu Stradă Sfântul Constantin, nu departe de Piața Mihail Kogălniceanu.

Biserica mai are și hramul Sfântului Ierarh Nicolae și a fost ridicată în anul 1785, probabil pe locul uneia și mai vechi.

În vremuri îndepărtate, sfântul locaș era bisericuța fostei livezi domnești – Livedea Gospod, de dincolo de Lacul Cișmigiu.

În biserică sunt zugrăviți ctitorii, Constantin Beșleagă cu soția să, Stefana, și un copil.

Aici se păstrează, pe catapeteazmă, icoana cea făcătoare de minuni a Maicii Domnului.

Sursa foto