Biserica de pe dealul Sighișoarei, din cea mai frumoasă cetate vie a României, datează din secolul al XIII-lea. Dar numai temelia clădirii inițiale a rezistat, pentru că pereții, altarul și toate odoarele din interior au ars complet într-un incendiu teribil din secolul al XVII-lea.

Ulterior, biserica a fost refăcută păstrându-se cât mai bine planul inițial, a fost din nou pictată și decorată, iar breslele care au contribuit cu bani și-au adăugat simbolurile lor în stranele dedicate.

Tot atunci, pe când se refăcea pictura bisericii, a fost pictat un triptic mai curios, în care autorul a vrut să importalizeze incendiul devastator, precum și puterea acestui lăcaș de a se ridica din flăcări.

În acest triptic apare, însă, și un obiect rotund, de culoare cenușie, care poate fi comparat azi cu farfuriile zburătoare.

Ce caută un OZN într-o biserică veche?

Obiectul sub formă de disc plat, cu aspect metalic, este pictat deasupra unei biserici în flăcări, pe pereții bisericii din Sighișoara. Discul plutește deasupra clădirii incendiate, la distanță de nori și fără nicio legătură aparentă cu dezastrul de jos. Sub pictură, se poate citi inscripția ”Israel, pune-ți nădejdea în Domnul”.

Nicolae Teşculă, directorul Muzeului de Istorie din Sighişoara, declara pentru Agerpress, că norul straniu sub formă de farfurie zburătoare ar putea reprezenta ridicarea Sfântului Ilie la cer într-o manieră abstractă. Cu toate acestea, Sfântul Ilie nu apare în aceste imagini și nici nu ar avea legătură cu incendiul care a distrus lăcașul de cult.

Farfuriile zburătoare pe monede medievale

În afară de faptul că seamănă uluitor cu reprezentările moderne ale OZN-urilor, el pare să fie copia fidelă a unor desene care apăreau pe monede și picturi din Epoca Medievală, când în niciun caz nu se discuta despre obiectele de zbor ale unor civilizații extraterestre.

Pe această monedă din Franța medievală, apare obiectul rotund care poate fi interpretat ca un scut. Mesajul în limba latină se traduce astfel ”Ajutat de puțini, i-am învins pe mulți” și face referire clară la sulițele numeroase pe care scutul le ține la distanță.

Poate că și în pictura de la Sighișoara este de fapt tot un scut, pe care Dumnezeu îl coboară protector asupra bisericii, să nu mai pice niciodată pradă flăcărilor și distrugerii.