Vineri este Sântilie. Iată ce să NU faci de ziua lui

Sântilie

Sântilie e pomenit pe 20 iulie. E zi mare în calendar. Este sărbătoarea Sfântului Mare Prooroc Ilie Tesviteanul sau a lui Sântilie, cum i se spune în popor. Și trebuie respectată cu sfințenie, ca să ne meargă bine.

Mărul e pomul Sfântului Ilie. Iar de ziua lui, se mănâncă prima dată în an mere noi, care, mai întâi, trebuie duse la biserică. Dacă nu se păstrează datina, cel ce mănâncă mere înainte va culege veşnic mere pe lumea cealaltă şi când va încerca să le guste îi vor dispărea din față.

Sântilie aduce vijelie

Ca să se păzească de atingerea biciului de foc, oamenii au respectat, de-a lungul vremii, multe datini. La revărsatul zorilor, se culeg ierburi de leac, dar şi destinate farmecelor. Cel mai căutat este busuiocul, pe care femeile îl duc la biserică, de Sfântul Ilie, îl pun la iconostas, apoi, la finele slujbei, îl iau, îl aduc acasă, îl ard şi păstrează cenuşa ca leac pentru bube şi afecţiuni ale gurii la copii. De Sântilie, dacă tună, alunele vor seca şi toate celelalte fructe vor face viermi.

Femeile împart bucate alese, pentru sufletele morţilor. Se fac praznice mari, se împart blide cu mâncare şi căni cu apă, împodobite cu flori de vară. Dacă e vreme de furtună, ferestrele şi uşile se ţin închise, ca să nu intre draci în casă şi să nu fie trăsnită locuinţa, se poartă cruciuliţe şi se face des semnul crucii. E vremea strângerii mierii din stupi, numai de către bărbaţi curaţi la trup şi la suflet. Ciobanii coboară în sat şi se fac petreceri, serbări şi iarmaroace, în unele zone numite nedei.

Cine a fost el?

Prooroc de seamă al Vechiului Testament, Sfântul Ilie Tesviteanul a trăit în urmă cu aproape 3.000 de ani. Se spune că a înfăptuit multe minuni în viaţa pământească, dar a săvârşit şi multe păcate mari, printre care acela de a-şi fi ucis propriii părinţi, la îndemnul diavolesc. Totuşi, Dumnezeu l-a iertat şi l-a trecut în rândul sfinţilor. Iar Sfântul Ilie nu a murit, ci s-a înălţat la cer, într-un car cu roţi de foc, tras de perechi de cai albi înaripaţi.

De atunci, se spune că el tot cutreieră cerul desupra norilor, fulgerând, tunând şi trăsnind, în căutarea dracilor care l-au împins la rele. Fiindcă se zice că, de frică, dracii s-ar piti pe pământ, atât în arbori, pe sub streaşine, cât şi în turlele bisericilor şi chiar în trupurile oamenilor şi animalelor. De aceea bubuie biciul de foc al lui Sântilie cu atâta înverşunare. Acum e cinstit mai cu seamă printre păstori, e ocrotitorul aviatorilor, patronul ploilor și părintele spiritual al orașului Sinaia.

Sursa foto: wikimedia.org

Loading...