Una din 5 conserve conține soluție pentru dezghețarea drumurilor

Una din 5 conserve conține soluție pentru dezghețarea drumurilor

Castraveți în oțet cu clorură de calciu, gem de prune cu acid citric și oțet colorat cu caramel amoniacal au descoperit experțíi APC, la analiza mai multor conserve, pe piața din România.

 

Experții APC au achiziționat 15 tipuri de conserve industriale, 7 tipuri de mixuri pentru pregătirea rapidă' a gemurilor/dulcețurilor, 7 tipuri de mixuri/produse pentru pregătirea murăturilor și 2 tipuri de aditivi alimentari care se comercializează separat, respectiv acidul citric alimentar și benzoatul de sodiu.

Benzoatul de sodiu poate avea urmări repercusiuni grave asupra sănătății

E 211 – benzoat de sodiu, conservant cu acțiune antibacteriană și antifungică în mediul acid. Benzoatul de sodiu este un conservant sintetic care, în reacție cu acidul ascorbic, generează benzen, substanță toxică cancerigenă. În urma unui studiu realizat pe 200 de sortimente de sucuri de către FDA (Federal Trade Commission – USA) în anul 2005, la 10 dintre acestea s-a identificat un conținut de benzen cuprins între 7 și 89 ppm (părți per milion), limita maximă admisă în apa potabilă fiind de 5 ppm. În urma acestei constatări, marii procesatori de sucuri din SUA au decis să nu mai folosească acest conservant. Benzoatul de sodiu poate produce reacții alergice, hiperactivitate și lipsă de concentrare la copii (ADHD). Asupra acestuia planează suspiciuni cu privire la generarea unor alergii.

Acidul citric atacă smalțul dinților

E 330 – acidul citric, agent de reglare a acidității. Cel mai bine documentat efect al acidului citric este distrugerea smalţului dentar, acesta favorizând apariţia cariilor dentare. Acidul citric nu este recomandat în alimentaţia copiilor. Nu trebuie consumate alimente ce conţin acid citric de către cei care au afecţiuni cardiovasculare sau renale, afecţiuni ale aparatului digestiv şi diaree.

Clorura de calciu poate cauza reacții severe

E 509 – clorură de calciu, se obține din calcar prin reacție cu acidul clorhidric, sau ca produs secundar la obținerea sodei. Cea mai largă utilizare, în ultimii și viitorii ani, a clorurii de calciu vizează prevenirea formării gheții și îndepărtarea acesteia de pe șosele. Acumularea (clorurii) de calciu în organism (hipercalcemie) determină o serie de reacții, printre care: gust calcaros în gură, dureri de stomac, bufeuri, greață și vărsături, lipsa apetitului, sete extremă, dureri osoase, aritmie, pietre la rinichi, comă.

Cele 15 tipuri de conserve industriale achiziționate au în compoziție aditivi alimentari, care pot fi evitați dacă realizăm în casă astfel de produse. S-au achiziționat:

  • Roșii decojite întregi cu acid citric (Carrefour)
  • Pastă de tomate 24% cu zahăr 13,5 g/100 g produs și sare 1,91 g / 100 g produs (Legume fructe Buzău)
  • Ardei capia copt cu clorură de calciu și zaharină (Winny Cora)
  • Castraveți în oțet cu arome și clorură de calciu (Home Garden Ungaria)
  • Gem de prune cu acid citric, acid ascorbic și pectină (Home Garden Ungaria). 35 g fructe în 100 g produs finit cu 57,8 g zahăr / 100 g produs
  • Gem de prune cu acid citric și pectină (Carrefour). Produs preparat cu 65 g fructe pentru 100 g produs finit, cu 65 g zahăr
  • Gem de prune cu acid citric și pectină (Winny Provera Rom). Preparat cu 65 g de fructe pentru 100 g produs finit și 67 g zahăr / 100 g produs
  • Ardei ușor iute cu acid citric și riboflavină (colorant) (K Classic)
  • Roșii pasate cu acid citric, sare 2 g, zahăr 2,5 g / 100 g (Passata Rustica Carrefour)
  • Ardei capia copți și decojiți cu clorură de calciu și zaharină (îndulcitor sintetic) (Giana)
  • Sos din pastă de tomate cu amidon, acid citric și gumă de guar, sare 2g, 10g zahăr (Trade Aliment Minunea Naturii)
  • Roșii cuburi cu acid citric (Delikat)
  • Salată de vinete cu acid citric (Bunătate de Topoloveni)
  • Salată de vinete cu sare iodată și acid ascorbic, sare 1,6 g (Capricii și Delicii, Prefera Foods)
  • Sos cu pastă de tomate cu amidon, acid tartric, sorbat de potasiu și benzoat de sodiu și acid ascorbic (Regal)
  • Oțet obținut din alcool etilic rafinat (Regal)
  • Oțet colorat cu caramel amoniacal E 150c (Benita, Slovaci)

Conservant alimentar la pliculeț

  • Daily – conservant alimentar
  • Sare de lămâie Daily – acid citric alimentar
  • Conservant de la Auchan – benzoat de sodiu
  • Sare la lămâie Carrefour – acid citric alimentar
  • Conservant Dr. Oetker – benzoat de sodiu (E 211)
  • Colonial sare de lămâie Kets Production – acid citric alimentar
  • Coajă de lămâie răzuită Dr. Oetker (34% coajă de portocală) – conține E 341, E 300, E 304 și E 200

Cea mai bună opțiune: conservele tradiționale preparate acasă

„Conservele industriale conțin, aproape fără excepție, aditivi de conservare, despre care se cunoaște că pot dăuna organismului dacă sunt consumați în exces; îndeosebi conservele de calitate slabă au cantități mari de conservanți puternici, motiv serios de îndemn la responsabilitate din partea consumatorilor. Mai ales în consumul copiilor să nu fie frecvent prezente produsele conservate. Analizând lucid și responsabil problematica alimentelor conservate și considerând avantajele și dezavantajele conservelor industriale comparativ cu cele tradiționale, constatăm obiectiv că cele de pe urmă constituie varianta cea mai bună, îndeosebi când sunt preparate corect în propria gospodărie.' Prof. Univ. Dr. Ion Schileru – Departamentul de Business, Științele Consumatorului și Managementul Calității, ASE București.

România, pe primele locuri în Europa la mortalitate prin boli cronice, cardiovasculare și cancer

Scopul acestor studii, pentru că sunt mai multe, nu numai referitoare la conservele de sezon, este de a conștientiza și educa populația raportat la ceea ce mâncăm. Și nu e puțin lucru, întrucât România se află pe primele locuri în Europa la mortalitatea prin orice boală cronică, boli cardiovasculare și cancer, în special..' Dr. Florin Ioan Bălănică, Specialist în medicina personalizată, nutriție și nutrigenomică, Fondator al „Școlii pentru Sănătate și Longevitate”, Membru al „Academiei Americane de Nutriție și Dietetică”, Reprezentant pentru România al „Organizației Europene pentru Medicina Stilului de Viață” (ELMO).

Rețetele tradiționale au fost schimbate

Conservele realizate cu fructe sau legume care ajung la maturitate în această perioadă a anului ocupă o pondere însemnată în alimentația noastră. Din păcate, o parte a industriei alimentare a denaturat rețetele tradiționale ale unor produse precum castraveții în oțet, pasta de tomate/alte produse pe bază de roșii, gemul de prune, salata de vinete, ardeii capia copți etc., prin adaosuri chimice care prelungesc termenul de valabilitate, dar care modifică gustul specific al acestor produse și care pot duce și la apariția unor probleme de sănătate.', spune Conf. univ. dr. Costel Stanciu – președintele Asociației Pro Consumatori.

Consumatorii care nu se informează sau nu evaluează conținutul unor astfel de produse riscă pe termen mediu sau lung să-și pericliteze sănătatea. Cei mai predispuși sunt copiii, femeile însărcinate, vârstnicii și persoanele cu unele afecțiuni medicale cronice.

Credit foto: Shutterstock