Și copiii suferă de tulburări de respirație în timpul somnului

Tulburările de respirație în timpul somnului la copii

Tulburările de respirație în timpul somnului (TRS) sunt recunoscute, în prezent, ca afecțiuni prevalente la adulți, dar și la copii. Și au implicații asupra creșterii și dezvoltării, implicații metabolice și neurocomportamentale. În România, 9,6% dintre copii riscă tulburările de respirație în timpul somnului. Conform primului studiu efectuat în acest sens, în țara noastră.

Forma cea mai severă sub care se manifestă tulburările de respirație în timpul somnului este reprezentată de sindromul de apnee în somn de tip obstructiv (SASO). Acesta este caracterizat de episoade recurente de obstrucţie parţială sau totală a căilor respiratorii superioare. Și afectează oxigenarea organismului și perturbă arhitectura somnului.

În ultimii 50 de ani, s-au făcut progrese importante în înțelegerea, atât a cauzelor, a consecințelor, cât și a simptomelor sindromului de apnee în somn de tip obstructiv. Somnolența fiind un simptom clasic la adulți pentru lipsa unui somn de calitate. Comparativ cu adulții cu SASO, copiii care nu dorm bine sunt mult mai rar somnolenţi. Ei sunt, mai degrabă, hiperactivi, agitaţi. Pot prezenta dificultăţi școlare şi de învăţare. Pe termen lung, apneea în somn poate duce la complicații severe cardiovasculare, respiratorii și metabolice.', declară Prof. Dr. Florin Dumitru Mihălțan.

Știi CUM doarme copilul tău?

Printre simptomele sindromului de apnee în somn, în timpul nopții, se numără sforăitul, somn agitat, coșmaruri, transpiraţii, enurezis. Iar pe parcursul zilei, somnolenţa este un simptom important la adulţi, dar mai rară la copii. Somnolenţa la copii poate să nu fie caracterizată prin oboseală, reprize de căscat. Ci prin iritabilitate, toleranţă scăzută la frustrare, sau chiar apariţia de deficite neurocognitive (memoria, învățarea) sau comportamentale (agresivitate şi impulsivitate crescute).

În prezent, apneea de somn este considerată, la nivel internațional, o problemă de sănătate publică. Deprivarea de somn are consecințe devastatoare cu impact general precum accidente rutiere sau accidente aviatice. La nivel individual, somnolenţa interferă cu dificultatea îndeplinirii sarcinilor de zi cu zi. Cu reducerea productivităţii şi a calităţii vieţii. Iar persoanele deprivate de somn sunt mai susceptibile pentru boli cronice precum hipertensiune arterială, diabet, depresie, obezitate, cancer.', declară dr. Oana Deleanu, Președintele Secțiunii de Somnologie și Ventilație Non-Invazivă a SRP.

1 din 10 copii riscă tulburările de respirație în timpul somnului

Sindromului de apnee în somn de tip obstructiv la copii i se acordă o atenție medicală sporită. Datorită consecințelor pe care le are asupra dezvoltării, fiziologiei și funcționării adecvate. SASO la copii poate determina probleme de creștere în greutate, atât obezitate, cât și stagnare ponderală, poate avea efecte de deprimare a sistemului imun cu infecții respiratorii frecvente și otite recurente.

Atunci când, la investigațiile din timpul somnului, respectiv poligrafia cardiorespiratorie sau polisomnografia, observi opriri frecvente ale respirației cu durata de peste 10-15 secunde, însoțite de scăderi ale oxigenului, mult sub valoarea normală, este momentul în care știi că această afecțiune este reală și, nu de puține ori, chiar foarte severă', declară dr. Mihaela Oros, Președintele Asociației pentru Tulburările de Somn la Copii și Adolescenți.

A apărut primul studiu care tratează prevalența tulburărilor respiratorii în somn, la copiii din România. A avut ca scop determinarea procentului copiilor la risc pentru tulburările de respirație în timpul somnului. Cercetarea epidemiologică s-a efectuat în colaborare cu Insitutul de Cercetare Gfk România, pe un eșantion de 1272 respondenți, în luna ianuarie 2015.

Era necesară obținerea unor date de prevalență referitoare la tulburările respiratorii în somn la copii, date care să reflecte dimensiunea reală și în România şi care să justifice efortul necesar pentru creșterea gradului de conștientizare, atât în rândul medicilor, al publicului larg, cât și efortul financiar al unui sistem de sănătate pentru diagnosticul, monitorizarea și tratamentul sindromului de apnee în somn la copii și adolescenți.' completează dr. Mihaela Oros, autorul studiului.

Somnul nepotrivit duce la probleme grave

Societatea Română de Pneumologie a încurajat întotdeauna studiile și anchetele naționale care reușesc să completeze cu date epidemiologice ceea ce lipsește din puzzle-ul de boli cronice respiratorii. O patologie a copilului de tipul bolilor respiratorii în timpul somnului trebuie cunoscută pentru a prevedea problemele viitorului adult”, adaugă Prof. Dr. Florin Dumitru Mihălțan.

Recent, la nivel mondial, au fost făcute progrese și în privința consecințelor neurocognitive și comportamentale la copiii cu apnee în somn. Copiii cu tulburări de respirație în timpul somnului prezintă, adesea, probleme de atenție și comportament similare celor observate în cazul copiilor cu ADHD.

Dacă părinții observă că cei mici sunt hiperactivi sau nu se pot concentra acasă sau la școală, ar trebui sa ceară părerea unui medic. În cazul în care, în urma evaluării, nu sunt îndeplinite criteriile pentru diagnosticul ADHD, este recomandată monitorizarea atentă a somnului de către un specialist. Atunci când se constată prezența sforăitului, trebuie efectuată o evaluare polisomnografică nocturnă', declară Jane Thompson, Early Childhood Education Specialist (Specialist in educația timpurie a copiilor).

Sursa foto: 123rf.com