Trovanții sunt aglomerări de pietre mai mici, agregate minerale în forme neregulate, create în straturi de nisipuri și legate între ele de ciment carbonatic. Apele calcaroase fac acest fenomen posibil.

Trovanții au diferite mărimi și pot cântări și câteva sute de tone

Formele lor diferă de la una la alta. Le găsim cilindrice, sferice, în formă de navă spațială, de elipsă, și multe altele.

Cercetătorii în domeniu spun că ele își modifică forma o dată la 1200 de ani, iar în tot acest timp trovanții continuă să se dezvolte.

Trovanții au dimensiuni ce variază de la câțiva milimetri, la câțiva metri.

Termenul de trovant este specific literaturii noastre geologice și a apărut prima dată în 1907, în lucrarea „Terțiarul din Oltenia” a naturalistului Gheorghe Murgoci.

De-a lungul timpului, trovanții au stârnit interes din partea oamenilor care nu știau despre ce fenomen este vorba.

S-au creat temeri și legende despre pietrele vii.

trovanti-5

foto

Ouă de dinozaur sau dovada prezenței extratereștrilor

Unii au crezut că este vorba de ouă de dinozaur, alții că le aduce noroc, astfel că le-au luat în gospodării sau le-au așezat la mormintele răposaților.

Alții susțin că este vorba de intervenția extratereștrilor, aceștia fiind și cei care mută pietrele vii din loc.

Trovații se găsesc în multe locuri la noi în țară, în comuna Costești din Vâlcea fiind cea mai renumită zonă.

Aici se găsește Rezervația Naturală Muzeul Trovanților din comuna Costești, administrată de Asociația Kogayon, organizație nonguvernamentală de protecție a mediului care are sediul în localitate.

Are o suprafață de 1,1 hectare și a fost constituită ca rezervație geologică.

Modernizare la Costești

Acest loc va fi amenajat și modernizat cu fonduri europene, urmând ca ulterior să se introducă și o taxă de vizitare.

Rezervația va fi îngrădită și se va instala o platformă pentru ca trovanții să fie admirați de la înălțime.

Locul unde se găsesc trovanții se află la 38 de kilometri de Râmnicu Vălcea și la 8 kilometri de Horezu.

În Vâlcea, primul loc în care se pot vedea trovanți este pe partea stângă ce leagă Rm. Vâlcea de Horezu, înainte de intrarea în Costești.

De aici se poate înainta pe un traseu marcat către o a doua locație cu pietre vii, care este de-a lungul pârâului Gresarea.

Aici poți admira trovanți de diferite dimensiuni și pot cântări de la câteva sute de grame la sute de kilograme.

trovanti-4

foto

În România, în afară de Costești, Vâlcea, mai găsim trovanți la

– Dealul Feleacului de lângă Cluj-Napoca

– În Munții Buzăului la Ulmet

– lângă Sibiu, pe teritoriul satului Cașolț

– Hunedoara, la cariera de nisip de la Hășdat

– Bacău, pe malul stâng al Tazlăului, la vărsarea acestuia în Trotuș

– Bacău, pe malul stâng al Siretului, în dreptul localității Cornii de Sus

– Buzău pe raza localității Chiojdu

– Munții Berzunți, lângă satul Viișoara

– Bistrița Năsăud, Podișul Transilvaniei, lângă satul Domnești

– Suceava, Podișul Sucevei, lângă localitatea Remezeu

– Podișul Someșan, langă satul Cliț

– Călărași aproape de malul Dunării

– Munții Mezeș, în nivele nisipoase-argiloase

– Slobozia, Onești

Și în alte țări au mai fost descoperiți trovanții – pietrele vii care se plimbă singure – Africa de Sud, Statele Unite, Cehia, Franța, Spania, Kazahstan, Rusia, Peru, Argentina, Mexic, China și Australia.

Sursa Foto  wikipedia