Tradiții în luna lui Florar

Tradiții în luna lui Florar

“Mai e rai” zice o vorbă veche. Şi nu degeaba, căci în Florar înveselesc florile fiecare colţișor de natură. În plus, este o lună în care sărbătorile creștine sunt celebrate cu mult fast iar obiceiurile sunt respectate ca atare.

5799266507_b70086908d_b

foto: Shutterstock

La început de an pastoral, ritualurile dedicate, încă din cele mai vechi timpuri, renașterii naturii sunt pline de simboluri. Aproape că depășesc în importanță sărbătorile sfinților din calendarul creștin ortodox. Și asta pentru că sunt menite să ne protejeze de rele, să ne mențină sănătoși, să ne ocrotească recoltele și casele.

Armindenii te protejează

Puţini mai sunt aceia care ştiu că în prima zi de Florar se serbează Armindenii. E un ritual străvechi, pentru protejarea recoltelor, viilor, livezilor şi animalelor. Pe vremuri i se mai spunea “ziua pelinului” sau “a beţivilor”. Ca să ai parte de sănătate, de noroc şi de belşug, spală-te pe faţă, dis-de-dimineaţă, cu rouă, ieşi să petreci la iarbă verde şi bea vin pelin. Armindenii sunt ramuri verzi, atârnate la uşi şi la porţi, menite să aducă noroc şi bunăstare, să apere casa de forţele răului. În această zi, nu se înjugă boii. Iar dacă nu se respectă tradiţia, se spune că animalele şi stăpânii lor se îmbolnăvesc.

 

Iurea înverzeşte

Pe 6 mai, oamenii celebrează Iurea. E o zi în care casele se împodobesc cu ramuri înfrunzite de nuc sau de stejar, pentru a fi feriţi de boală, de blesteme, de cumpene grele.

Gherman înseninează cerul

Pentru a feri recoltele de răzbunarea cerului, de furtuni şi de grindină, pentru a proteja animalele de pe lângă casă, străbunii ţineau cu sfinţenie sărbătoarea Sfântului Gherman, pe 12 mai. Se spune despre Gherman că ar fi patronul vietăţilor, numit şi Harmanul viermilor. El alungă norii şi împrăştie ploile. Ca să nu se supere, nu se munceşte la camp de ziua lui, nu se coase, nu se spală şi, foarte important, nu ai voie să te piepteni.

Fereşte-te de rele!

Zburătoarele nu vor invada lanurile şi viile dacă oamenii îl serbează cum se cuvine pe Constandinu Puilor sau Constantin Graur, pe 21 mai. Se spune că celor ce muncesc în această zi, le ard bucatele pe câmp şi au parte de pagube mari. Tot cu mare cinste şi fără muncă trebuie celebrat şi Ioan Fierbe-Piatra, pe 25 mai. Altminteri, se zice că urmează cumpene grele în viaţă, vijelii dezlănţuite şi grindină, multă durere şi boli.

Apă tămăduitoare și binecuvântare

În cea de-a șasea zi a lui Florar, pentru toți credincioșii ortodocși e sărbătoare mare. Izvorul Tămăduirii este o zi în care apa capătă har de agheazmă. La Mânăstirea Dervent, în județul Constanța, există un astfel de izvor tămăduitor. Se spune că însuși Sfântul Apostol Andrei ar fi făcut ca el să izvorască, o singură dată în an, la sărbătoarea despre care vorbim. Lumea zice că apa acestui izvor ar fi dulce, pură, sfântă.

Căsătorie cu ghinion?

Există în popor o credinţă veche, potrivit căreia căsătoriile legate în luna mai nu ar fi de durată. Cum multe alte naţii o consideră nefastă nunţilor, puţini mai aleg să-şi spună “da” în această perioadă. Totuşi, pe 21 mai, se serbează Sfinţii Constantin şi Elena, protectorii familiei, o dată foarte potrivită pentru nuntă. În plus, conform tradiţiei, în orice moment din an, mirii sunt protejaţi de toate relele prin cununia oficiată în biserică.

 

Loading...