Top 5 cele mai mari ciudățenii din 2018 care vor ajuta știința pe viitor

Top 5 cele mai mari ciudățenii din 2018 care vor ajuta știința pe viitor

Știința face pași uriași în fiecare an, iar evenimentele și descoperirile stranii nu încetează să ne uimească. Iată cele mai mari ciudățenii din 2018 pe care oamenii de știință le-au observat și le-au studiat, dar nu pentru toate au găsit și răspunsuri.

 

Lumea este plină de secrete, iar noi nu am descoperit decât o foarte mică parte din ele. Iată cele mai mari ciudățenii din 2018, care ar putea conduce la descoperiri mult mai importante pentru destinul vieții pe Terra.

Pielea ascunde forme geometrice ciudate

Am auzit de forme geometrice care sună straniu precum dodecaedru sau hexagon, dar anul trecut au mai fost descoperite niște forme inedite pe care cercetătorii le-au numit scutoide. Un astfel de scutoid este o formă complexă și bine sudată din mai multe triunghiuri și dreptunghiuri. Scutoidele au fost descoperite în celulele epiteliale de la suprafața tegumentelor unor animale și se pare că ajută țesutul să piardă cât mai puțină căldură și totodată să fie mai stabil și mai rezistent.

Un om a rămas fără picioare după ce s-a jucat cu un câine

Un american din Wisconsin a avut marea neșansă să se infecteze de la câinele său cu bacteria Capnocytophaga. Aceasta a pătruns în sânge după ce câinele l-a zgâriat și l-a mușcat ușor în joacă. Dar bacteria este perfidă și necrozează țesuturile umane, astfel că bietul om a suferit amputări ale picioarelor și brațelor pentru a supraviețui. Bacteria cu pricina se găsește în organismul multor animale de companie, dar aici este tolerată. La om, infecția este letală.

Creierul blochează adesea sunetul propriilor pași

Te-ai gândit vreodată dacă îți auzi fiecare pas pe care îl faci? Norocul nostru că nu auzim chiar fiecare pas, numai dacă suntem încălțați cu ceva care scoate sunete stridente. Creierul este dotat cu un sistem care ”amortizează” sunetele propriilor pași pentru a ne permite să auzim mai degrabă sunetele din mediul înconjurător. Este o capacitate pe care am căpătat-o în zorii existenței noastre, când era crucial să auzim pașii prădătorilor, și nu pe ai noștri.

Stresul poate micșora volumul creierului

Un studiu finalizat anul trecut a scos în evidență faptul că adulții supuși unui ritm de viață stresant, în organismul cărora nivelul de cortizon este în permanență crescut, suferă de o ușoară micșorare a creierului. La studiu au participat 2000 de persoane adulte și sănătoase. De asemenea, persoanele cu un nivel ridicat de cortizol (hormonul stresului) se descurcau mai greu la testele de memorie față de cele care aveau un nivel normal de cortizol.

Ciudățenii din 2018 legate de evoluția speciei umane

Scufundătorii din Bajau au un organ modificat

Este uimitor cum localnicii din Bajau, supranumiți oamenii delfini, pot rezista sub apă 13 minute la adâncimi considerabile. În 2018, o echipă de cercetători a efectuat mai multe studii, inclusiv la nivel de ADN, asupra scufundătorilor din Bajau și asupra unui trib vecin, care nu practică scufundările pentru a-și procura hrana. Ei au constatat că scufundătorii au o splină mai mare, la fel ca multe alte animale acvatice, care se contractă și eliberează mai mult sânge bine oxigenat când organismul stă mai mult de câteva minute sub apă.

Specia umană este flexibilă și poate avea loc transformări uimitoare pentru a se adapta unor condiții speciale. Oamenii delfini din Bajau se pot scufunda și la 70 de metri adâncime, unde rezistă în medie 5 minute, pentru a căuta scoici, crustacee și specii deosebite de pești.

De asemenea, și la nivelul genelor lor au fost descoperite o serie de modificări importante, spre deosebire de tribul vecin care nu practică scufundarea. A fost studiată o mutaţie într-o genă responsabilă de producerea anhidrazei carbonice, o enzimă care încetinește acumularea de dioxid de carbon în sânge, un fenomen asociat scufundărilor extreme.

foto: 123rf.com