Te trage curentul?

Te trage curentul?

Cum se face că numai pe noi, românii, ne trage curentul? Adio, geamuri deschise, mers desculț chiar și prin casă, șale dezgolite… Cât despre aerul condiționat, piei drace! Mai bine să curgă apele pe noi, cu riscul de a ne îmbolnăvi cu adevărat, decât să ne tragă – Doamne ferește! – curentul.

De ce sunt doar românii afectați de spaima de a-i trage curentul? Pe undeva, poate există un sâmbure de adevăr. Însă acesta nu se află într-o pală de aer. Altminteri, ne-am umfla cu toții sau am rămâne înțepeniți numai pentru că bate vântul.

Orice mașinărie dă și rateuri

Problema curentului care „trage' pe unde nici nu te aștepți împarte oamenii în două tabere. Cei care se tem de aerul vinovat de toate cele susțin că sunt mai sensibili și chiar argumentează că medicul le-a recomandat să se ferească de el. Or, de fapt, ei singuri și-au șubrezit imunitatea, făcând loc în organism unor afecțiuni care, la umezeală, la frig, își fac simțită prezența. Prin urmare, nu curentul e cauza durerilor, înțepenelii sau a umflăturilor, ci bolile de care suferi fără să știi. Mai exact, o lombosciatică ori niște articulații șubrede pot deveni dureroase după ce ai stat în frig. Sunt și voci care spun că te poți trezi cu fața schimonosită, căci curentul cauzează pareză. Or, asta e cu totul altă poveste. Fie este vorba despre infecții dentare vechi, netratate, fie de inflamații ale nervilor faciali.

Gâtul rămâne înțepenit după o mișcare bruscă, forțată, fenomen pe care medicii îl numesc torticolis, nicidecum din cauza aerului. Cât desprile bolile respiratorii și răceli, se știe că virusurile, bacteriile și alergenii sunt de vină. Și da, e posibil să răcim rău, dacă stăm înfofoliți, într-un spațiu închis, în care nu circulă niciun pic de aer, căci transpirăm și le creăm bacteriilor un mediu de trai propice. Concluzia? Nu curentul e vinovat că avem imunitatea slăbită. El doar ne dă de știre că ar trebui să mergem la o „revizie'.

Ce ne facem cu curentul din aerul condiționat

Dacă era atât de nociv pe cât vorbește lumea, probabil că nu ar fi ajuns să fie utilizat în spitale. Specialiștii susțin că temperatura din încăperile în care ne desfășurăm activitățile zilnice sau dormim nu trebuie să depășească 23 de grade. Însă, e foarte adevărat că ne putem îmbolnăvi de la aerul condiționat. Dar nu din cauză că ne trage curentul, ci pentru că, necurățat la timp corespunzător, aparatul permite dezvoltarea microorganismelor nocive. Aerul inhalat poate duce la apariția unor infecții respiratorii și a alergiilor. Totuși, urechile nu pățesc nimic de la aer condiționat sau de la curent. Iar dacă le înfunzi cu dopuri de vată faci și mai rău. Împiedici astfel aerisirea urechii, nu lași secrețiile să se elimine și îți produci cu bună știință infecții.

Importantă e adaptarea

„Vorba românească „te trage curentul” e parţial adevărată: frigul nu e o cauză directă, dar favorizează apariţia durerilor de dinţi si urechi, de cap, de spate, dureri musculare și junghi intercostal extrem de dureros. Este exagerat însă să credem că aceasta este singura cauză a suferinţelor. Frigul şi curenţii de aer pot accentua anumite suferinţe preexistente dar, bacteriile, nu frigul în sine, provoacă anexite și infecții urinare. Virusurile, nu curenții de aer, provoacă banala răceală. Curenții doar le răspândesc. Sunt întrebat frecvent de către paciente dacă e adevărat că mersul cu picioarele goale pe gresie provoacă răceală la ovare sau infecţii urinare.

Dintre două femei care stau desculţe pe gresia rece se va îmbolnăvi doar aceea care a contactat anterior bacteria cauzatoare. În schimb, e cât se poate de adevarat că suferim de meteosensibilitate, mai mult femeile decât barbații, mai mult vârstnicii și copiii decât adulții tineri. Variațiile mari de temperatură în cursul unei zile sau într-un interval scurt de timp ne fac să fim nervoși, să răcim mai ușor, să avem dureri de cap și să fim indispuși. În cazul unor pacienți cu boli cronice, precum  hipertensiunea sau reumatismul articular, se accentuează simptomatologia. Organismul uman are nevoie de minimum 2 săptămâni pentru a se adapta la o creștere sau scădere a temperaturii cu 4 grade Celsius.', spune dr. Florin Ioan Bălănică, consultant personal de sănătate, www.doctorbalanica.ro

Sursa foto: 123rf.com