Supraalimentarea şi consecinţele ei

Supraalimentarea şi consecinţele ei

De ce să nu mâncăm până ştergem farfuria? Pentru că nu ne aduce nimic bun, în afară de plăcerea de moment. Ce urmează după aceea, de ce acest obicei ne poate aduce reale probleme şi la ce ar trebui să avem mare grijă ne spune medicul specialist în nutriţie, dr. Șerban Damian.

Trăim în epoca supraalimentarii şi a cantităţilor mari de hrană, iar porţiile foarte mari, cu excepţia legumelor, au un efect nedorit asupra aportului caloric. Supraalimentarea se referă la situaţia în care o persoană mănâncă prea mult în mod obişnuit, în timpul vacanţelor sau şi la ocazii ca petreceri sau aniversări. Persoanele care se supraalimentează în mod regulat au tendinţa de a mânca şi atunci când nu le este foame şi preferă deseori să mănânce mai retraşi, pentru ca ceilalţi să nu vadă ce şi cât consumă ei. Sunt, de asemenea, persoane care irosesc sume mari de bani pentru preparate multe şi/sau sofisticate destinate special meselor viitoare. Deşi, de obicei, oamenii care mănâncă prea mult sunt supraponderali sau obezi, şi persoanele care au o greutate normală se pot supraalimenta.

Când plăcerea devine obişnuinţă

Supraalimentarea devine cu adevărat o problemă atunci când excesul de alimente se repetă cu frecvență mare şi pot începe să se instaleze problemele de sănătate. Este in firea noastră să mâncăm mult, explică medicul Şerban Damian. ”Sute de mii de ani, strămoșii noștri au avut un acces limitat la hrană și erau obișnuiți ca atunci când descopereau o sursă bogată de nutrienţi să se alimenteze cu cantități mari pentru a-și face rezerve. În zilele noastre situația s-a schimbat radical. Avem hrană multă la dispoziție și de obicei cu densitate nutrițională mare. Din acest motiv trebuie să ne autocenzurăm permanent și să nu ne lăsăm furați de abundență”, spune specialistul în nutriţie.

Cauze şi consecinţe

Acest obicei nesănătos numit supraalimentare poate avea multe cauze: lăcomie, plăcerea de a mânca, tulburări de natură emoțională sau pur și simplu o alimentație dezordonată. Este greu de spus care dintre acestea predomină, însă toate conduc la aceleași consecințe. Pe lângă senzaţia inconfortabilă de stomac greu, consecinţele supraalimentării sunt: ”excesul ponderal, principala problemă care apare, cu tot cortegiul de compilcaţii aferente – boli cardiovasculare, artroze, tulburări digestive, creşterea predispoziției pentru anumite forme de cancer”, atenţionează dr. Damian.

Uneori e nevoie inclusiv de ajutor psihologic

În cazurile mai simple, în care persoana mănâncă mult pentru că pur și simplu nu ține cont de regulile unei alimentații echilibrate, lucrurile se pot rezolva dacă individul conștientizează problemele și acceptă niște măsuri de bun simț. Însă atunci când există un substrat patologic este nevoie în mod categoric de intervenția unui psiholog, ajutat și de nutriționist.

SFATUL SPECIALISTULUI

Trebuie să judecăm raţional

Dr. Serban Damian

Dr. Șerban Damian, Nutriționist sportiv acreditat CIO, Centrul de Nutriție Superfit, www.superfit.ro

  ”Alimentația în exces este una dintre cele mai frecvent întâlnite probleme ale societății moderne, în mod particular în țările cu un nivel de trai ridicat. Este practic o răsturnare a situației generale care se înregistra nu cu mult timp în urmă, când subalimentarea afecta o bună parte a populației. Este nevoie de educație nutrițională susținută pentru a evita supraalimentarea. Suntem într-o situație oarecum ingrată – aceea de a lupta cu natura noastră, care ne dictează să mâncăm mult, atunci când avem ocazia. Problema este că în zilele noastre avem zi de zi o mulțime de ocazii să mâncăm mult și atunci trebuie să ne reprimăm aceste porniri și să judecăm rațional, evitând astfel problemele de sănătate ce derivă din excesul alimentar.” (dr. Şerban Damian)

 

Loading...