Stigmata, o taină veche în lumea modernă

fenomenul stigmata

Cine purta cu adevărat semnele răstignirii, mirosea a flori și a mir. Stigmatele erau venerate secolele trecute și mulți credincioși credeau în aceste miracole. Este uimitor că fenomenul apare și azi, chiar dacă stigmata și-a pierdut aura mistică!

Oamenii stigmatizați, oamenii însemnați de Dumnezeu cu rănile crucificării, au apărut încă din primele veacuri ale creștinismului, dar cel mai mult s-a scris despre ei la finalul epocii medievale. Dacă poveștile lor erau greu de probat, azi nu mai avem nicio îndoială că stigmata există și azi, iar unii oameni sângerează din senin, fără un motiv aparent. O explicație trebuie să existe!

Reale sau nu, stigmata au dat naștere unor legende puternice

Icoanele Mântuitorului răstignit ne-au înfățișat de fiecare dată palmele lui și tălpile străpunse cu piroane lungi de fier. Poziția Lui pe cruce a devenit un adevărat canon și pictorii de icoane îl respectă întocmai, chiar dacă este aproape imposibil de crezut că palmele străpunse în cuie ar putea susține trupul greu al unui bărbat. Cercetând mărturiile și izvoarele cronicarilor din acele vremuri s-a descoperit că, mai degrabă, erau străpunse mâinile la încheieturile palmelor, pentru a susține întreaga greutate.

Dar icoanele aveau un impact emoțional profund asupra credincioșilor, iar cei care susțineau că suferă de rănile lui Iisus nu le puteau avea decât în palme. Majoritatea cazurilor erau, însă, false. Femei isterice, credincioase fanatice, oameni simpli cu mințile rătăcite își provocau singuri rănile crucificării să fie mai aproape de Iisus și de suferința pe care acesta a îndurat-o pe cruce. Pentru ei, rănile dureroase erau o ofrandă umilă, un omagiu cât de mic adus celui despre care Biblia ne spune că ne-a mântuit de toate păcatele.

Cazuri faimoase în istorie

Printre numeroasele povești fabuloase și senzaționale, greu de crezut, există și câteva cazuri de stigmata pe care în special Biserica Catolică le susține și le venerează. Primul caz din istoria bisericii este cel al Sfântului Francisc de Assisi care a primit semnele crucificării în timp ce se ruga cu fervoare la Dumnezeu și contempla în adorație o statuie a lui Iisus. Legenda spune că un înger a coborât către sfânt și i-a transmis vorbele Domnului, apoi i-a lăsat pe trup cinci semne ale răstignirii. Două semne însângerate se aflau în palme, alte două la picioare, și un semn în partea stângă, sub coaste, unde Iisus a fost străpuns cu sulița de soldații romani care verificau dacă mai respiră.

Nu mult după ce povestea Sfântului Francisc s-a răspândit în lumea catolică, au început să apară și alte cazuri la fel de stranii. Călugărița germană Therese Neumann susținea și ea că poartă stigmata și că, după apariția rănilor, nu s-a mai hrănit decât cu anafură, apă și vin. În zilele noastre, călugărul capucin Padre Pio, canonizat de Papa Ioan Paul al II-lea, purta și el stigmata în palme, dar încerca să ascundă aceste răni și să nu profite de pe urma lor. Cu toate acestea, povestea lui era cunoscută și oamenii îl venerau. Mulți credincioși care au ajuns în preajma lui susțin că făcea adevărate miracole pentru bolnavi, mai ales în zilele în care rănile din palme sângerau.

Chiar dacă Padre Pio a trăit în secolul al XX-lea și condiția lui medicală putea fi foarte ușor studiată și dovedită, biserica a știut să păstreze o aură de mister asupra acestui călugăr. Nicio echipă de medici obiectivi față de biserică nu i-a studiat vreodată rănile. El avea grijă să își protejeze mâinile cu mănuși și vorbea foarte rar despre stigmatele sale.

În pofida scepticilor, stigmata există și azi

Secole de-a rândul, stigmata apăreau doar printre catolici. Biserica ortodoxă nu încurajează sub nicio formă așa numitele miracole sau semne ale lui Dumnezeu. Credința adevărată și puternică trebuie să rămână în suflet, nu are nevoie de răni și semne fizice. Surprinzător este că fenomenul apare și azi, chiar dacă nu mai are nicio legătură cu răstignirea lui Iisus.

În urmă cu aproximativ 15 ani, Ted Harrison a adunat toate cazurile stranii de stigmata de care a putut auzi în jurul lumii. În cartea lui, intitulată 'Stigmata, un mister medieval într-o lume modernă', apar cazuri din China și Korea și apar persoane care nu sunt creștine. Tot el arată că raportul dintre femei și bărbați care poartă stigmata înclină izbitor de mult către sexul feminin. Peste 350 de cazuri de femei stigmatizate au fost descrise în cartea lui, în comparație cu doar 44 de bărbați. Ciudat este că, până la Padre Pio, niciun călugăr sau preot nu mai avusese aceste semne. Dar după ce povestea lui a devenit tot mai cunoscută prin intermediul presei, mai mulți preoți au susținut că suferă de aceeași problemă.

O condiție medicală greu de înțeles

O bună parte dintre persoanele care sângerează azi în mod inexplicabil suferă, în realitate, de o afecțiune rară, pe care nici medicii nu o înțeleg prea bine. O tânără din Italia, de 21 de ani, a stat  internată în spital multă vreme pentru că transpira sânge. Din cauza hematohidrozei, cum este numită boala, tânăra suferă de atacuri de panică, s-a izolat social și îi este foarte greu să ducă o viață normală.

Pur și simplu, prin piele ies mici broboane de sânge, așa cum iese transpirația, iar viața ei este un coșmar. Dacă ține palmele închise, în căușul lor se adună o pată de sânge suficient pentru a fi confundată cu stigmatele venerate în epoca medievală. Foarte greu a fost găsit un tratament care ameliorează simptomele acestei afecțiuni, dar cauza ei este o mare enigmă.

O altă tânără femeie din India suferă de aceeași condiție. Boala a început prin lacrimi de sânge și transpirații roșii la nivelul feței. Ulterior, s-a răspândit și pe corp. Hematohidroza nu doare, dar provoacă suferițe psihice greu de îndurat. Tânăra din India a fost părăsită de soț și a devenit tot mai izolată social.

Nu este exclus ca unele dintre călugărițele secolelor trecute, care sângerau în zona palmelor și a capului, să fi avut aceeași boală, care se confunda cu stigmatele lui Iisus. Dar cazurile autentice sunt deosebit de rare, cele mai multe fiind doar înșelătorii bine ticluite pentru a atrage credincioșii naivi.