Privește cu atenție stema României și vei observa amănunte și detalii grafice despre care, poate, nici la școală nu ai învățat. Surprinzătoare sunt elementele zoomorfe, alături de stele, soare și lună. Iar figurile animalelor nu au fost deloc alese întâmplător.

Stema României, adoptată în 1992

La trei ani după căderea regimului comunist, avea să fie adoptată stema României, așa cum o cunoaștem azi de pe steagurile tricolore. Stema modernă etalează o acvilă pe un scut având aripile deschise; în cioc ține o cruce iar în gheare o sabie și un sceptru. Între aripile protectoare se află un scut împărțit în cinci părți cuprinzând stemele celor 5 regiuni istorice.

Acvila, simbolul Țării Românești și acum al României Mari

Inițial, pe stemele vechi ale domnitorilor din Țara Românească apărea un vultur negru. Pe atunci, nu se făcea bine deosebirea dintre vultur și acvilă, dar între cele două păsări există anumite diferențe care au determinat alegerea acvilei drept simbolul cel mai reprezentativ.

Acvila de munte, pasărea care reprezintă cel mai important simbol pe stema României a fost aleasă pentru calitățile ei de prădător feroce și curajos. Este o pasăre foarte isteață, puternică, mult mai mare decât vulturul, capabilă să vâneze animale de mari dimensiuni în mișcare, este rapidă și deosebit de agilă. Ciocul și ghearele acestei păsări sunt mult mai mari și mai puternice decât la speciile de vulturi. Acvila se hrănește întotdeauna cu prăzi vii, foarte rar, în condiții extreme, cu leșuri de animale, dar numai dacă au murit recent.

Acvila a apărut pe stema Țării Românești la 1368, în timpul domnitorului Vladislav I. De multe ori, pe stemele altor domnitori apăreau vulturi negri. Dar acvila a revenit în vremea lui Alexandru Ioan Cuza și a fost păstrată până în zilele noastre.

Leul și podul de Aur de pe stema Olteniei pe stema României

Dacă stema Moldovei este ușor de recunoscut de către toți românii după capul de bour, simbol vechi din vremea lui Bogdan, stema cu leul și podul de Aur este mai puțin cunoscută. Aceasta este stema Olteniei, iar podul respectiv este podul de la Drobeta care evocă latinitatea poporului român, după cucerirea romană. Leul de aur care stă pe pod a fost preluat din sigiliul lui Mircea cel Bătrân și reprezenta simbolul regalității și al puterii.

Delfinii de pe stema Dobrogei

Surprinzătoare pentru unii dintre noi este și reprezentarea celor doi delfini de aur, pe fond albastru. Ei reprezintă stema Dobrogei, iar azi se află pe stema României. Stema Dobrogei a fost stabilită târziu, după anul 1880, după războiul de Independență și după ce România a primit Delta Dunării, Insula Șerpilor și Dobrogea de la Rusia.

Astfel, România avea deschidere la mare și a preluat pe stema Dobrogei cei doi delfini de aur care amintesc cât de numeroase erau aceste mamifere îndrăgite în apele Mării Negre acum 80 – 100 de ani. Astăzi, din păcate, bancurile de delfini sunt mult mai rare, dar cu puțin noroc pot fi văzute câteva exemplare toamna, când se retrag în zona portului din Constanța.

foto: wikipedia